Mâna Guvernului ne gâdilă în buzunare

• Mediul privat, impozitat suplimentar

Companiile riscă să plătească contribuţii sociale pentru angajaţii pe contract de mandat, în situaţia în care Fiscul consideră că beneficiarul de venit este în relaţie de dependenţă faţă de angajator.

Dacă un inspector al Fiscului constată că o persoană remunerată în baza unui contract de mandat foloseşte, spre exemplu, un calculator al societăţii, atunci compania respectivă devine bună de plată. Alături de societăţile comerciale, în aceeaşi situaţie se află şi Persoanele Fizice Autorizate (PFA).

Experţii fiscali atrag atenţia că şi aici pot să apară excepţii, prin faptul că unele din activităţile efectuate în baza contractelor de mandat sau PFA - care intră în categoria profesiilor libere, şi sunt reglementate prin legi speciale - , nu pot să fie reconsiderate ca fiind activităţi dependente.

În situaţia în care activitatea unei persoane plătite pe drepturi de autor a fost considerată dependentă de către Fisc, atunci societatea respectivă sau PFA trebuie să plătească următoarele contribuţii sociale: de asigurări sociale (20,8%), la bugetul asigurărilor pentru şomaj (0,5%), pentru asigurările de sănătate (5,2%), pentru plata creanţelor salariale (0,25%), clasa de risc (între 0,15% şi 0,85%).

• Excepţia drepturilor de autor

Activităţile remunerate prin contracte pe drepturi de autor nu pot fi considerate ca fiind activităţi dependente, pentru care societatea să plătească suplimentar contribuţii sociale. Cel puţin aşa reiese din textul normelor metodologice: "Activităţile desfăşurate în mod independent , în condiţiile legii, care generează venituri din profesii libere, precum şi drepturile de autor şi drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot fi reconsiderate ca activităţi dependente, potrivit prevederilor art. 7 alin (1) pct. 2.1 şi 2.2. din Codul Fiscal".

Prin conversie logică, rezultatul unei activităţi dependente nu poate fi considerat de domeniul drepturilor de autor, şi se taxează în rând cu celelalte venituri salariale.

• Baza lunară de calcul, neclară

Lucrurile sunt neclare în ceea ce priveşte baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale. Experţii fiscali reclamă că aceasta diferă în cazul contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate, faţă de contribuţiile sociale şi pentru şomaj.

Experţii fiscali arată că baza lunară de calcul pentru asigurările sociale de sănătate o constituie cuantumul net al veniturilor realizate lunar, determinat ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile aferente realizării venitului, care este limitat la echivalentul a cinci salarii medii brute pe economie.

În schimb, pentru asigurările de şomaj şi pentru cele sociale, baza o constituie venitul net lunar realizat, dar nu mai mult de echivalentul a cinci salarii medii brute pe economie.

Experţii fiscali susţin astfel că în cazul asigurărilor de şomaj şi a celor sociale, venitul net nu a fost definit, deci nu este limpede dacă sunt luate în calcul sau nu şi cheltuielile deductibile.

• Cine declară venitul

Concomitent cu plata contribuţiilor sociale pentru contractele de drepturi de autor, contractele de mandat, sau pentru persoanele fizice autorizate, a fost introdusă şi obligativitatea declarării lunare a veniturilor la instituţiile statului.

Experţii fiscali atrag atenţia asupra unei neclarităţi: în Ordonanţa de Urgenţă de modificare a Codului Fiscal, societatea este cea responsabilă cu declararea veniturilor, în timp ce în normele metodologice, beneficiarul a devenit responsabil cu această sarcină suplimentară.

• Amenzi anapoda

Declaraţiile de venit se depun o singură dată, până la data de 25 a lunii, pentru luna anterioară, la Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, scrie în normele metodologice.

Experţii fiscali consideră injust că nedepunerea la termen a declaraţiilor se sancţionează cu amenzi de la 2500 lei la 5000 lei, în condiţiile în care pentru depunera eronată a acestora, sau pentru comunicarea de date false, cuantumul amenzilor variază între 300 lei şi 600 lei.

Ceea ce arată, potrivit lor, că statul este interesat mai degrabă de raportarea veniturilor şi nu de valoarea exactă a acestora.

• Instituţiile, în întârziere cu declaraţiile

Modelul declaraţiilor de asigurare trebuia să fie aprobat în termen de şapte zile la de intrarea în vigoare a normelor metodologice. În condiţiile în care normele au fost publicate în Monitorul Oficial pe 2 august, termenul limită până la care modelul declaraţiilor trebuia finalizat a fost 9 august - adică acum patru zile.

Cu toate acestea, susţin experţii, instituţiile statului nu au finalizat, nici până în prezent aceste formulare. Consecinţele acestei întârzieri vor fi cozile interminabile la ghişee şi amenzi pentru întârzierea depunerii declaraţiilor.

• Cum au scăzut veniturile angajaţilor

Persoanele care câştigă venituri de natură profesională (n.r.- prin contracte de drepturi de autor, contracte de muncă, PFA) trebuie, acum, să achite contribuţiile sociale de 16,5% (n.r. - 5,5% pentru asigurările de sănătate, 0,5% la bugetul asigurărilor pentru şomaj, 10,5% pentru asigurările sociale).

Din cauza noilor reglementări, venitul unei persoane care câştiga înainte 1000 lei brut (840 lei net) printr-un contract pe drepturi de autor s-a redus acum cu 216 lei (n.r. - 132 lei plata contribuţiilor sociale şi 84 lei plata impozitului pe venit).

Potrivit normelor de aplicare a Codului Fiscal, contribuţiile sociale se aplică după scăderea din venitul brut a cheltuielilor deductibile de 20%. Anterior modificărilor, acestea erau în cuantum de 40%. n

• Impactul majorării TVA

Guvernul a decis să majoreze TVA de la 19%, la 24%. Majorarea TVA a fost programată să intre în vigoare de la 1 iulie, printr-o Ordonanţă de Urgenţă care modifică Codul Fiscal.

Decizia de majorare a TVA cu cinci puncte procentuale a fost luată de Guvern după ce Curtea Constituţională a declarat ca fiind neconstituţională măsura de reducere a pensiilor cu 15%.

Creşterea TVA a afectat întreaga societate - prin creşterea preţurilor - şi a creat dificultăţi societăţilor prin faptul că acestea au trebuit să verse în plus fonduri la bugetul de stat şi să-şi refacă înţelegerile comerciale.

Din cauză că plata TVA se face la facturare şi nu la încasare, firmele s-au văzut în situaţia să verse TVA majorată la stat şi atunci când nu au încasat.

• Ne pleacă bugetarii

După reducerea cu 25% a salariilor, tot mai mulţi salariaţi din sistemul bugetar părăsesc sistemul sau se văd nevoiţi să îşi suplimenteze veniturile muncind la negru.

MEDICII

Medicii spre exemplu sunt primii care preferă să plece în străinătate. Viorel Rotilă, preşedintele Federaţiei Solidaritatea Sanitară din România (FSSR), ne-a declarat: "Este o nebunie ce se petrece în sistemul medical. Este o vânzoleală mare atât pe holurile ministerului, cât şi la Curţile de Apel, unde medicii îşi iau apostila de la Haga, documentul prin care le sunt recunoscute competenţele în străinătate, ca să lucreze peste hotare". Potrivit sindicalistului, în Franţa salariul unui medic de familie ajunge şi la 6000 euro.

FUNCŢIONARII PUBLICI

În schimb, funcţionarii publici se gândesc să plece peste hotare la muncile agricole. Romel Neagu, preşedintele executiv al Federaţiilor Naţionale a Sindicatelor din Administraţie (FNSA), ne-a declarat: "La ora actuală orice salariat din administraţie publică îşi caută ceva de lucru suplimentar. Unii dintre ei preferă munca la negru. Faţă de medici, funcţionarii publici nu îşi găsesc de lucru în domeniu peste hotare. În aceste condiţii, avem cazuri cu specialişti care au plecat la cules de struguri sau la alte munci agricole. O altă categorie s-au pensionat anticipat sau abia aşteaptă să împlinească vârsta ca să iasă la pensie. Este inadmisibil ce se petrece".

PROFESORII

Gheorghe Isvoranu, preşedintele Federaţiei "Spiru Haret", ne-a declarat că tot mai mulţi profesori sunt pe punctul să renunţe la meserie, mai ales în condiţiile în care, conform spuselor sale, "sunt situaţii în care, după reducerea cu 25% a salariilor, asistenţii universitari câştigă cât personalul responsabil de curăţenie".

*•

Cele trei organizaţii sindicale se gândesc să reînceapă acţiunile de protest la toamnă