MARCEL BOLOŞ, MINISTRUL INVESTIŢIILOR ŞI PROIECTELOR EUROPENE: "Riscăm să pierdem 7,7 miliarde euro din fondurile europene, anul viitor"

Riscul decomiterii fondurilor europene alocate ţării noastre pentru perioada 2014- 2020(+3) vizează anul viitor o sumă cuprinsă între 3,7 miliarde euro şi 7,7 miliarde euro, a atras atenţia Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în cadrul unei întâlniri informale cu reprezentanţii mass-media.

"Până acum am absorbit 71% din suma alocată pentru exerciţiul financiar multianual 2014-2020(+3). În momentul în care am preluat mandatul, gradul de absorbţie se situa la 54%, iar riscul de decomitere, de pierdere a sumelor se ridica la 12,4 miliarde euro.

Am reuşit să reducem acest risc, dar tot mai avem de absorbit 7,7 miliarde euro până la 31 decembrie 2023, în condiţiile în care noi am absorbit anual, în medie, cam 4 miliarde euro. Noi am luat o serie de măsuri în anul 2020 şi apoi când am revenit la conducerea ministerului, privind acordarea de microgranturi şi finanţări pentru capital de lucru în valoare totală de 1,5 miliarde euro, iar în 2022 am deschis apelurile de proiecte pe măsurile 4.1.1 - finanţarea IMM-urilor afectate de criza Covid 19 şi 4.1.1 bis - destinată sectorului construcţiilor şi industriei agro-alimentare, care împreună cu măsurile privind eficienţa energetică a companiilor se ridică la 1,5 miliarde euro, şi măsura cu ajutorul de încălzire pentru companiile industriale mari. Sperăm să recuperăm astfel ceva din potenţiala pierdere de 7,7 miliarde euro", a afirmat ministrul Marcel Boloş.

Domnia sa a precizat că sunt domenii în care capacitatea administrativă de absorbţie lasă de dorit din cauza numărului foarte mare de proiecte pe sume mici, fiecare proiect având o documentaţie stufoasă ce trebuie verificată cu atenţie înainte de trimiterea cererilor de plată către Comisia Europeană.

"Problema cea mai mare este la nivelul Programului Operaţional Regional 2014-2020 (+3), unde trebuie să mai absorbim 2,5 miliarde euro. Sunt foarte multe proiecte în derulare şi de acolo sumele şi cheltuielile care se prezintă spre decontare la Comisia Europeană sunt de valori mici şi de aceea volumul de muncă este foarte mare pentru a acoperi întreaga alocare. De aceea, eu cred că aici avem un risc destul de ridicat de pierdere a banilor alocaţi, de decomitere a sumelor respective, dar riscăm să pierdem bani şi din sumele alocate pentru Programul Operaţional Capital Uman. Totul va depinde de modul în care ne vom mobiliza în cursul anului 2023, care este unul foarte greu pentru Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, deoarece se suprapun trei lucruri mari: politica de coeziune 2014-2020 - unde trebuie să închidem programele guvernamentale aflate în derulare, riscul de decomitere fiind de 7,7 miliarde euro-, perioada de programare 2021-2027 - unde avem toate cele 16 programe operaţionale aprobate, ultimul aprobat fiind Programul Operaţional de Transport, şi avem o alocare aproape dublă faţă de 2014-2020, de la 24 miliarde euro la 43 miliarde euro - şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, unde închidem anul 2022 cu 151 de jaloane şi ţinte îndeplinite, dar anul viitor avem încă 91 de jaloane şi ţinte mai complicate", a precizat ministrul Marcel Boloş.

Valoarea maximă pe care o putem pierde la 31 decembrie 2023 este apropiată de cele 8 miliarde euro - sumă necesară pentru construirea şi darea în folosinţă a Autostrăzii Comarnic-Braşov, conform datelor furnizate anul curent de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, care a respins proiectul respectiv, ce includea şi un tunel de 14 kilometri şi a solicitat o altă soluţie tehnică.

Referitor la autostrada către munte, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a spus că, în opinia sa valoarea estimată, de 8 miliarde euro, este mult prea mare, deoarece în realitate un kilometru de autostradă între Comarnic şi Braşov nu ar trebui să coste mai mult de 40 milioane euro.

"În privinţa autostrăzii Braşov-Comarnic, pe care o tărăgănăm de foarte mult timp, din punctul meu de vedere nu cred că soluţia de parteneriat public privat este una sustenabilă. Eu am lucrat aproape 4 ani în Ministerul Transporturilor şi nu văd o variantă PPP pentru această autostradă, ci o văd realizată prin intermediul fondurilor europene. Într-adevăr la autostrada Braşov-Comarnic trebuie pusă problema alocărilor de fonduri, dar sumele vehiculate - de 8,5 miliarde euro sau 9,1 miliarde euro - sunt exagerate. Costul maxim la care ne putem gândi pentru traversarea munţilor este de 30 milioane euro pe kilometru. În 2016 am lucrat la elaborarea Masterplanului General de Transport şi am studiat atunci costurile pe kilometru, deoarece Comisia Europeană ne-a obligat să ne documentăm. Dacă adăugăm însă inflaţia şi creşterea de preţuri pentru a face o ajustare de costuri, ajustare care se ridica undeva la 30% în luna mai 2022, şi dacă mai punem 10% pentru dotările cu echipamentele privind siguranţa circulaţiei rutiere, mai mult de 40 milioane euro nu trebuie să coste un kilometru de autostradă pe tronsonul Braşov-Comarnic", a arătat Marcel Boloş.

Amintim că, la preluarea primului mandat de ministru al Fondurilor Europene, în decembrie 2019 Marcel Boloş anunţa că rata de absorbţie a celor 24 miliarde euro alocaţi ţării noastre pentru perioada 2014-2020(+3) abia atingea 36%, iar riscul de decomitere a sumelor privea mai multe programe operaţionale: Programul Operaţional Capital Uman, Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional Capacitate Administrativă şi Programul Operaţional privind Ajutorarea Persoanelor Defavorizate.

În 28 octombrie 2022, la al doilea mandat de ministru al fondurilor europene, Marcel Boloş anunţa că gradul de absorbţie a ajuns la 64,7% şi că riscul de decomitere se ridica la 9,2 miliarde euro.