Marii producători europeni ar putea invada piaţa autohtonă, în urma eliminării cotelor la lapte

Reporter: O temă de actualitate în această perioadă este reprezentată de recenta eliminare a cotelor de lapte. Cum afectează această decizie producătorii şi procesatorii de lapte din România şi ce soluţii există pentru ei?

Viorica Dăncilă: Uniunea Europeană, Parlamentul European şi Consiliul European sunt primele instituţii care trebuie să răspundă la provocarea eliminării cotelor de lapte. Pentru România există riscul ca eliminarea cotelor să ducă la invadarea pieţei de către marii producători europeni din domeniu. De aceea, trebuie să găsim soluţii pentru înlocuirea cotelor de lapte. Pe lângă Observatorul european al pieţei laptelui, aceste soluţii trebuie dublate de măsuri luate la nivelul statelor membre. În acest sens, decizia Guvernului Ponta de a reduce TVA la 9%, începând cu 1 iunie, la toate alimentele, inclusiv la lapte, este o măsură extrem de utilă pentru agricultura românească. Ea va contribui nu doar la creşterea competitivităţii produselor autohtone în raport cu cele europene, ajutând astfel producătorii români, îi va face pe cetăţenii din ţara noastră să poată simţi în propriul buzunar efectele pozitive ale creşterii economice din ultimii ani. Şi, foarte important, pe lângă scăderea preţurilor, vorbim şi de scăderea evaziunii fiscale, în sectoare puternic afectate de acest fenomen. Totodată, pentru a atenua impactul eliminării cotelor de lapte, Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a decis, anul trecut, schimbarea modalităţii de subvenţionare. Mai precis, din anul 2014, pe lângă sprijinul unitar pe cap de animal acordat crescătorilor de bovine, avem şi un sprijin pentru cei care raportează producţia de lapte, fiind stimulaţi astfel să producă mai mult.

Reporter: Ce înseamnă, mai exact, Observatorul european al laptelui despre care vorbiţi?

Viorica Dăncilă: Observatorul european al pieţei laptelui, lansat recent, reprezintă un instrument necesar de monitorizare a pieţei produselor lactate, în condiţiile eliminării sistemului de cote pentru lapte. Observatorul are drept obiectiv creşterea transparenţei şi furnizarea celor mai precise date de piaţă, astfel încât actorii din lanţul de aprovizionare din sectorul laptelui să poată lua decizii de afaceri în cunoştinţă de cauză, iar Comisia Europeană să poată lua decizii politice informate. Totuşi, acest Observator va ajuta producătorii români doar dacă va ţine cont de diferenţele de potenţial dintre statele membre ale UE, dar şi de contextul geopolitic în care producătorii autohtoni îşi desfăşoară activitatea - în special embargoul introdus de Federaţia Rusă. Tocmai de aceea, consider că Observatorul poate fi îmbunătăţit cu un set de indicatori pentru o mai bună monitorizare a pieţei, care să ofere informaţii suplimentare cu privire la marjele de preţ şi să ia în calcul statul membru şi dimensiunea regională, fără a creşte povara administrativă.

Reporter: Cum apreciaţi evoluţia agriculturii româneşti în ultimii ani?

Viorica Dăncilă: Agricultura românească se află astăzi în poate cel mai bun punct al său din ultimii 25 de ani. Avem producţii bune an de an. Potrivit Eurostat, România a înregistrat o producţie agricolă de aproape 15 miliarde de euro în anul 2014, a 8-a din Uniunea Europeană. Foarte important de menţionat este faptul că, în anul 2013, am avut primul an din ultimii 20 în care ţara noastră a înregistrat un excedent comercial pe vânzări alimentare, iar anul 2014 a fost mult mai bun din acest punct de vedere. Practic, România a înregistrat anul trecut un excedent de circa 500 milioane de euro în comerţul cu produse agroalimentare,în creştere cu aproape 60% faţă de soldul pozitiv obţinut la finele lui 2013.Toate aceste date ne demonstrează că, după mulţi ani, agricultura românească este, în sfârşit, pe drumul cel bun.

Reporter: Care credeţi că sunt factorii care au determinat această evoluţie pozitivă?

Viorica Dăncilă: Din punctul meu de vedere, în acest moment, avem o dublă oportunitate, pe care suntem obligaţi să o valorificăm în continuare: avem, pe de-o parte, şansa unui guvern care consideră acest domeniu unul strategic pentru dezvoltarea ţării şi, de cealaltă parte, avem şansa fondurilor europene. În ultimii 3 ani, Guvernul Ponta a luat o serie de măsuri foarte importante pentru sprijinirea producătorilor români şi a sectorului agricol, ale căror rezultate le vedem, iată, foarte bine. Şi vă dau doar câteva exemple: reducerea TVA la produsele de panificaţie, reducerea cheltuielilor fermierilor pentru irigaţii şi modernizarea infrastructurii de irigaţii, sprijinirea fermierilor care au suferit pierderi în urma calamităţilor din 2013, plata subvenţiilor blocate de către guvernele PDL sau promovarea produselor tradiţionale româneşti la târguri de profil din străinătate. În ceea ce priveşte fondurile europene, cele destinate agriculturii au cele mai mari rate de absorbţie. Pe Politica Agricolă Comună (PAC), de exemplu, vorbim de o absorbţie de aproape 100%.

Reporter: Pentru că aţi adus vorba de PAC, spuneţi-ne, vă rog, care sunt obiectivele României în ceea ce priveşte simplificarea reformei PAC?

Viorica Dăncilă: În prezent, facem toate eforturile în Parlamentul European pentru ca simplificarea reformei PAC, care este o prioritate a comisarului Phil Hogan, să fie în avantajul agricultorului român. Concret, această simplificare este esenţială tocmai pentru ca banii să ajungă mai uşor şi mai repede la fermieri. Noi, în Comisia de Agricultură şi Dezvoltare Rurală (AGRI), facem eforturi susţinute în acest sens, inclusiv pentru ca producătorii români să nu mai fie dezavantajaţi în competiţia cu fermierii din statele mai puternice. O prioritate pentru noi sunt fermele mici, fermierii din zonele defavorizate, precum şi tinerii fermieri. Spre exemplu, două dintre nemulţumirile generale exprimate în cadrul şedinţelor AGRI se referă la nivelul redus al subvenţiilor acordate şi nerespectarea particularităţilor statelor membre în ceea ce priveşte potenţialul agricol. Concret, în România subvenţiile sunt până în 200 de euro pe hectar, în timp ce în alte state membre acest ajutor financiar oferit agricultorilor se poate ridica şi până la 800 de euro pe hectar. Obiectivul pentru care luptăm rămâne înlăturarea inechităţii şi, chiar dacă s-au făcut unele progrese prin reforma PAC, fermierii români rămân defavorizaţi în competiţia cu statele puternice în agricultura UE.