MEDLIFE: Valul 4 este mai aproape decât se estima, România având riscuri mari din cauza ratei scăzute de vaccinare

Sistemul Medical MedLife anunţă rezultatele finale ale studiului care evaluează gradul de imunizare colectivă, dobândită natural sau în urma vaccinării, în România, în mediul urban. Studiul MedLife a avut ca obiectiv identificarea factorilor care au determinat scăderea numărului de cazuri noi din martie a.c. până în prezent şi analizarea prespectivelor legate de evoluţia pandemiei. Concluziile au la bază un cadru de eşantionare de peste 11.200 de subiecţi, din care a fost selectat un eşantion reprezentativ de 943 de persoane din arii geografice cu particularităţi diferite în ceea ce priveşte rata de infectare cu virusul SARS-CoV-2 şi rata de vaccinare. Astfel, din eşantionul extras, 610 persoane sunt rezidente în Bucureşti, Constanţa, Cluj şi Timişoara (zona 1), localităţi reprezentative pentru categoria oraşelor mari, care se impun printr-o rată de vaccinare ridicată şi 333 de persoane sunt rezidente în Giurgiu, Suceava şi Piatra Neamţ (zona 2), oraşe reprezentative pentru mediul urban mic, unde rata de vaccinare este scăzută, conform unui comunicat remis redacţiei.

VALUL 4. Deşi ponderea persoanelor care au trecut prin boală este mai mare decât cea estimată oficial, România nu este pregătită pentru un nou val al pandemiei.

Concluziile studiului MedLife au arătat un grad de imunizare colectivă la nivel urban, în România, de peste 60%, pondere care poate explica scăderea dramatică de cazuri noi din ultimile luni. Analiza în comparaţie a celor două zone vizate indică faptul că imunizarea colectivă, dobândită fie în urma expunerii la infecţia COVID-19, fie în urma vaccinării este 64% în mediul urban mare din România, respectiv de 59% în mediul urban mic. Deşi cifrele par apropiate, există o diferenţă mare în ceea ce priveşte rata de vaccinare şi numărul real al infectărilor între cele două zone.

Specialiştii MedLife au anunţat încă de săptămâna trecută faptul că numărul real al infectărilor în mediul urban este mult mai mare faţă de raportările oficiale. Astfel, jumătate din populaţia mediului urban mic şi o treime din populaţia mediului urban mare a trecut prin boală, de nouă ori mai mult, respectiv de trei ori mai mai mult faţă de statisticile oficiale. Analiza confirmă că majoritatea a trecut prin boală fără să fi ştiut.

Totodată, studiul MedLife evidenţiază faptul că nivelul de anticorpi neutralizanţi rezultaţi din imunizarea naturală nu este la fel de mare precum în cazul celor care au trecut prin boală şi s-au şi vaccinat. Conform medicilor MedLife, din rândul persoanelor cu antecedente COVID, dar care nu s-au vaccinat, doar 6% din locuitorii oraşelor mari şi respectiv, 2% din locuitorii oraşelor mici prezintă un titru de anticorpi neutralizanţi ( >=3950 AU/ mL). În schimb, cei care au trecut prin boală şi s-au şi vaccinat au dezvoltat acel tritru de anticorpi neutralizanţi în proporţie de peste 80%.

Conform studiilor efectuate folosind tehnologia Abbott, în cazul unui titru de anticorpi neutralizanţi >=3950 AU/ mL, probabilitatea infectării sau reinfectării cu virusul SARS-CoV-2 scade considerabil, acesta fiind un argument important în lupta cu un nou val pandemic.

"Este doar o chestiune de timp până când România va trece prin cel de al patrulea val al pandemiei, de această dată provocat de tulpina Delta, care se dovedeşte a fi mult mai contagioasă. Riscurile sunt foarte mari din cauza numărului foarte mic de persoane vaccinate, comparativ cu alte ţări în care valul a demarat în fortă. Întrebarea nu este dacă vom avea un nou val, ci doar când. Aşa cum am estimat încă din aprilie, când ne aflam în fruntea vaccinărilor la nivel european, avem sub 30% din locuitori vaccinaţi, ceea ce reprezintă mai puţin de jumătate faţă de media din Europa, în condiţiile în care majoritatea ţărilor europene sunt aproape de ţinta de a vaccina 70% din populaţie. Iar dacă ne uităm în top, vedem că Islanda, Belgia, Olanda au peste 80% din locuitori imunizaţi prin vaccin", a declarat Mihai Marcu, Preşedinte şi CEO MedLife Group.

EXPERIMENTUL ROMÂNIA: care ar putea fi impactul valului 4 într-o ţară în care procentul celor trecuţi prin infecţia COVID-19 este mare şi rata de vaccinare, la jumătate faţă de media europeană?

Există totuşi o rază de speranţă în România în privinţa minimizării numărului de cazuri medii şi grave, având în vedere că trecerea prin boală şi vaccinarea oferă mai multă protecţie decât doar infecţia cu virusul SARS-CoV-2. Conform studiului MedLife, 84% din populaţia oraşelor mari şi 79% din cea a oraşelor mici, persoane care au trecut prin boală şi s-au şi vaccinat, au dobândit un titru de anticorpi neutralizanţi.

"Pare o urmă de speranţă, dar pentru ca aceasta devină realitate trebuie ca şi toate persoanele care au trecut prin boală să se şi vaccineze. Ultimele studii ştiinţifice au arătat că există o diferenţă între imunizarea dobândită în urma trecerii prin boală şi cea datorată vaccinării. Aparent, imunizarea dezvoltată în urma vaccinării este mai puţin afectată de apariţia noilor tulpini. Această constatare este importantă mai ales în contextul următorului val al epidemiei cauzat de tulpină Delta. Dată fiind situaţia privind nivelul de imunizare din ţara noastră, reprezentată de o rata mică de vaccinare, respectiv o rată mare de îmbolnăviri, avem un risc mare în a ne confrunta din nou cu o incidenţă ridicată de infectări pe zi. Tocmai de aceea, pentru a depăşi noul val, este foarte important ca toată populaţia să se vaccineze, indiferent dacă a trecut sau nu prin boală. De altfel, studiul nostru a arătat că persoanele care au trecut prin boală şi s-au vaccinat dezvoltă în majoritatea cazurilor un titru mare de anticorpi neutralizanti, important în lupta cu noile tulpini", a declarat Dumitru Jardan, biolog, doctor în ştiinţe medicale, MedLife.

Dacă datele referitoare la mediul urban mic s-ar extrapola şi la mediul rural, există probabilitatea să se fi înreigstrat un număr mult mai mare de infectări decât raportările oficiale, din cauza testării deficitare coroborată cu lipsa de încredere a populaţiei în severitatea bolii.

"Într-un scenariu în care mediul rural s-ar putea să se fi comportat asemănător cu oraşele mici în ceea ce priveşte numărul mare al infectărilor, România ar putea deveni, pe parcursul valului 4, un experiment internaţional: cum va afecta tulpina Delta populaţia unei ţări în care rata îmbolnăvirilor COVID-19 este foarte mare şi rata vaccinării, foarte scăzută. Există, de asemenea, posibilitatea ca virusul să se comporte diferit de la un judeţ la altul, de la un oraş la altul, îmbolnăvirile urmând să aibă traiectorii total diferite în funcţie de numărul persoanelor trecute prin boală coroborat cu cel al celor vaccinate. Bucureştiul, de exemplu, un oraş cu imunitate colectivă de 68%, dintre care 44% din locuitori s-au vaccinat şi 33% au trecut prin boală, diferă foarte mult de Giurgiu, unde aproape jumătate din populaţie a trecut prin boală şi doar 13% s-a vaccinat. La fel, sunt diferite Cluj de Dej, Timişoara de Lugoj ş.a.m.d", a completat Mihai Marcu.

MedLife propune autorităţilor o serie de măsuri care ar putea contribui la schimbarea traiectoriei intenţiei de vaccinare

Organizarea campaniei de vaccinare şi disponibilitatea vaccinurilor a contribuit la înrolorarea a 25% din populaţia României. Pentru a creşte acest procent şi a ajunge la 70%, ţinta europeană pentru finalul verii, este nevoie de un efort comun pentru convingerea populaţiei, respectiv o implicare activă din partea mai multor entităţi, cum ar fi biserica, profesorii, medicii de familie, artişti sau alte persoane publice cu credibilitate.

În contextul acestei cercetări, MedLife, singura companie cu investiţii importante în cercetare pe durata pandemiei, propune autorităţilor o serie de măsuri pentru creşterea ratei de vaccinare.

"În acest moment, este din ce în ce mai clar că Europa se închide încet în faţa persoanelor nevaccinate şi că destinaţiile unde proporţia vaccinărilor nu este de 50-60% vor fi foarte curând evitate. În România, nu numai că numărul persoanelor vaccinate este foarte mic, la nivelul ţărilor din lumea a treia, dar mai grav este că tendinţa se păstrează şi că diferenţele se măresc de la o zi la alta. Practic, suntem ţara cu cel mai mic procent de persoane care aşteaptă doza a doua. Dacă tendinţa se păstrează, România va atinge o rată a imunizării de 70% în aproximativ 4 ani.

De aceea, adiţional campaniilor targetate de informare, România ar putea folosi recompensa ca un instrument important în creşterea ratei de vaccinare. Serviciile cu valoare adăugată, de la facilităţi fiscale la discounturi preferenţiale în zona de entertainment & shopping, ar putea conduce la creşterea ratei de vaccinare în oraşele mari, în timp ce în oraşele mici, recompensa în servicii de bază, de la tichete de masă, la facilităţi de transport sau utilităţi ar putea avea mai mult câştig de cauză. Nu în ultimul rând, trebuie observată creşterea substanţială a ratei de vaccinare în ţările care au impus restricţii pesoanelor nevaccinate sau care nu au un test PCR recent", a declarat Mihai Marcu, Preşedinte şi CEO MedLife Group.

SPERANŢA IMUNITĂŢII CELULARE. MedLife are în desfăşurare primul studiu care evaluează răspunsul imun celular

Medicii MedLife explică faptul că organismul are mai multe arme prin care se poate apăra de COVID-19. Pe de-o parte sunt anticorpii neutralizanţi, despre care s-a tot vorbit în ultimul an şi care se leagă de coronavirusurile intruse şi nu permit pătrunderea acestora în celulele umane. O altă armă de apărare este reprezentată de celulele T, care identifică şi anihilează celulele deja infectate de către coronavirus, în cazul în care acesta a trecut de protecţia anticorpilor. Pentru a veni cu cât mai multe răspunsuri referitoare la răspunsul imun celular oferit de limfocitele T, MedLife desfăşoară un studiu aplicat pe populaţiei României, ale căror rezultate vor fi făcute publice în perioada imediat următoare.

"În măsura în care nivelul anticorpilor începe să scadă, însă vom găsi la persoane trecute prin boală acum 6-8 luni celule T, care recunosc virusul SARS-CoV-2, vom putea spune că, cel mai probabil, avem imunitate celulară pe termen mediu la COVID-19. Totodată, vom analiza activitatea celulelor B, cele care produc anticorpii. Odată stimulată proba unei persoane trecute prin boală sau vaccinată cu mai mult de un an în urmă, chiar în lipsa anticorpilor sau a celulelor T, este posibil să avem celule B cu memorie, care să producă anticorpi neutralizanţi împotriva virusului SARS-CoV-2. Într-un astfel de scenariu ar însemna că am fost imunizaţi pe termen lung la COVID-19, la fel ca în cazul SARS-CoV-1, care a circulat în Asia în urmă cu 18 ani", a explicat biologul Dumitru Jardan.