Mesajele PSD

Sîmbătă, premierul Adrian Năstase a vorbit în faţa a cîtorva mii de tineri PSD, dar s-a adresat deopotrivă electoratului şi parlamentarilor europeni. Mesajele pe care le-a transmis au fost, în esenţă, două: ne europenizăm şi vom trăi mai bine.

Punctul de pornire a europenizării este combaterea corupţiei. Pentru asta, PSD are de gînd să separe afacerile de politică şi de funcţiile publice, să ducă la bun sfîrşit reforma justiţiei, să introducă o serie de restricţii suplimentare împotriva utilizării puterii politice şi administrative în scop personal. Pentru ceea ce premierul denumea "revoluţia standardului de viaţă" nu se prevăd politici noi şi spectaculoase, economia Ro-mâniei fiind în creştere şi doar corupţia fiind văzută ca o piedică în calea creşterii bunăstării românilor. Corupţia a fost, de fapt, tema principală a discursului premierului şi a întregului pachet de măsuri luat în ultimele zile de PSD.

"Ofensiva împotriva corupţiei" declanşată zilele acestea de PSD nu este o noutate. Aşa cum discursul premierului despre combaterea corupţiei nu este nici el primul. Chiar şi măsurile pomenite de premier sau alţi reprezentanţi ai guvernării ca un spor de restricţii împotriva corupţiei nu sunt decît extinderi sau reluări ale unor măsuri deja adoptate. Noutăţi există, dar ele trebuie căutate în altă parte.

În primul rînd, trebuie căutate în relaţia dintre guvernare şi Bruxelles. După mai multe săptămîni de dialog intens şi, uneori, încordat între liderii români şi cei europeni, rezultatul obţinut săptămîna trecută cu prilejul vizitei preşedintelui Iliescu şi a premierului Adrian Năstase la Bruxelles, prilejuită de reuniunea Consiliului European, este că relaţiile dintre România şi Uniunea Europeană se îmbunătăţesc. Tonul comisarului european pentru integrare s-a deplasat dinspre critici dure şi ameninţări, spre îngăduinţă şi optimism. Da, spune acum Gunther Verheugen, România poate încheia negocierile în 2004. Da, spune chiar şi Emma Nicholson, prezentă şi ea la Bucureşti chiar în ziua discursului anticorupţie al premierului, guvernul român a recepţionat mesajul prietenesc al Parlamentului European - este vorba de ameninţarea cu suspendarea negocierilor de aderare - şi a acţionat corect şi eficient. Da, au spus liderii statelor membre UE, noi toţi vrem ca România să intre în UE în 2007.

Noua ofensivă anticorupţie a partidului de guvernămînt şi a guvernului apare ca un răspuns direct la condiţiile de integrare puse de Comisia şi Parlamentul European şi, spre deosebire de cele de pînă acum, au fost considerate convin-gătoare.

A doua noutate importantă a acestei noi ofensive este că, de data aceasta, avem de a face cu o ofensivă a partidului şi nu doar a guvernului. Ceea ce părea că se întîmplă pînă acum a fost situaţia în care guvernul promova măsuri şi înfiinţa instituţii care să se lupte cu corupţii din România, iar PSD stătea în expectativă, aşteptînd să vadă cum se vor desfăşura lucrurile în continuare. Între timp, corupţia părea să funcţioneze la fel de bine cum funcţionase şi pînă atunci, în ciuda noilor legi şi a noilor instituţii. Intrarea în joc a PSD a avut un efect mult mai convingător decît orice instituţie nou creată. Avantajul PSD, ca organizaţie politică, faţă de orice instituţie a statului, este că el poate reacţiona şi fără să aştepte ca procese lungi şi dificile să ajungă la o concluzie juridică clară. El poate acţiona pe criterii politice, inclusiv pe criterii de imagine.

Al doilea avantaj al PSD este că mesajul său este mult mai credibil decît mesajul guvernului, pentru motivul simplu că între liderii săi şi realitate nu se mai interpune administraţia. Dacă guvernul înfiinţează PNA, pînă ajunge acesta să atace eficient corupţia pot trece ani. Dacă PSD ia o decizie de neacceptare a corupţiei în rîndurile sale, pînă această decizie ajunge să aibă efecte în realitate pot trece doar cîteva ore sau cîteva zile.

PSD s-a dovedit mult mai eficient decît instituţiile statului. După cîteva zile de şovăieli şi dis-pute interne, liderii PSD au decis, eficient, înlăturarea din funcţii politice a unei lungi liste de lideri locali, acuzaţi de corupţie. Nu sunt deloc convins că aceştia sunt "peştii cei mari" la care se referea Gunther Verheugen, dar sunt cei asupra cărora PSD poate acţiona.

Atacul conducerii partidului de guvernămînt la adresa "baronilor locali" este mai mult decît o simplă tăiere de capete care să dea satisfacţie opiniei publice interne şi internaţionale. Este un atac la sistemul de baroni, căci îi aduce pe aceştia în situaţia de a proba dacă sunt suficient de puternici în PSD pentru a opune o rezistenţă eficientă în momentul în care sunt atacaţi direct. În sistemul medieval de la care li se trage numele, baronii erau suficient de puternic politic, economic şi social pentru a se putea opune iniţiativelor centrului.

Liderii locali ai partidului de guvernămînt s-au dovedit a fi falşi baroni. Reacţiile pe care le-au avut au fost slabe şi ineficiente. S-a dovedit că puterea lor nu vine din sprijinul pe care şi l-au construit pe plan local, ci, invers, ei şi-au putut construi sprijinul doar în măsura în care toată lumea era convinsă că au binecuvîntarea centrului.

Opoziţia spera, iar unii comentatori credeau, că o ofensivă a PSD împotriva lui însuşi, dusă pe scară largă, va duce la slăbirea semnificativă a partidului de guvernămînt. Faptul că acest lucru nu pare să se întîmple, are drept rezultat întărirea autorităţii centrului PSD asupra organizaţiilor locale. Şi face eficiente măsurile luate.

Căci, evident, PSD nu a stîrpit corupţia din administraţia locală cu 10 sau 11 demiteri din funcţii. Dar a anunţat foarte clar că nu acordă protecţie politică celor care pot fi acuzaţi de corupţie, iar acest mesaj a fost, cu siguranţă, înţeles de organizaţiile locale.

Sondajele de opinie ne vor arăta dacă el a fost înţeles şi crezut şi de populaţie.