MIHAI DARABAN, PREŞEDINTELE CCIR: "România a devenit o ţară de Black Friday"

România a devenit o ţară de ''Black Friday'', iar brandul românesc cu valoare adăugată mare, practic, nu există, a declarat, astăzi, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, la Forum România, informează Agerpres.

"O caracteristică comună a ţărilor foste comuniste este că au devenit economii subcontractoare ale economiei vestice, că asta este: la noi nu mai este nimic pe coş. Practic, brandul românesc cu valoare adăugată mare nu există. Spuneam şi prietenilor înainte de a începe lucrările că am tot respectul faţă de gemul de Topoloveni, dar e gem, nu e nici cutie de viteze, nici turbină, nici compresor. Deci, valoare adăugată mică. Revin la acea cifră de la import, iar aici cred că este cel mai bun sondaj de opinie în rândul consumatorului. Avem teoretic 25.000 de exportatori în România, înregistraţi oficial. Primii o sută din ei realizează 51% din tot exportul, iar în primii 100 sunt două firme româneşti... (...) De aceea analiza pe importul României este o analiză pe consumatori până la urmă şi trebuie focalizate acele investiţii spre satisfacerea apetitului acestuia de Black Friday. Că am ajuns ţară de Black Friday. E un adevăr, e o realitate, dar asta este şi statul se bucură la TVA-ul pe care persoana fizică o donează la ghişeu, an de an", a spus Daraban.

Acesta este de părere că diplomaţia economică lipseşte cu desăvârşire în România, în timp ce mediul de afaceri este unul "extrem de polarizat".

"Există nişte cutume pe care am putea să le schimbăm la nivel de Minister de Externe cu celebra sintagmă 'Diplomaţi de carieră'. Cred că societatea civilă românească poate produce diplomaţi mai ales la nivel de ambasadori, oameni care au trecut prin viaţă, cu experienţă în domeniul business-ului. Deficitul balanţei comerciale a României a ajuns la nişte cote inimaginabile şi văd că nu se discută în spaţiul public deloc. Anul trecut am ajuns la 23,8 miliarde, plecând de la 18,3 miliarde, în 2020. La sfârşitul anului 2015 era 8,7 miliarde, azi e 10, deci e clar că închidem anul acesta cu vreo 28 de miliarde. Pe nimeni nu preocupă cifra de la import de anul trecut, de 98,4 miliarde de euro. Avem un mediu de afaceri foarte polarizat, extrem de polarizat", a menţionat şeful CCIR.

În viziunea lui Daraban, "furia temporară a cerealelor" va avea un sfârşit, în cele din urmă.

"Sugerăm guvernelor României, când pornesc la drum, să-şi ia trei mari proiecte majore şi pe acelea să le ducă, nu să încerce să se apuce de toate şi să nu facă nimic, până la urmă. Aş începe cu Marea Neagră, trăgând un semnal de alarmă la ce ni se poate întâmpla, pentru că această furie temporară a cerealelor va avea un sfârşit, până la urmă. Marea Neagră riscă să devină nefrecventabilă prin lipsa de atractivitate şi cifrele o dovedeau, dar acum o să o dovedească şi mai apăsat, în sensul că Marea Neagră este o mare de 'bypass', văduvită de nişte motoare economice care să asigure un trafic. Dacă înainte de război Ucraina avea 155 de miliarde de dolari PIB şi Rusia 1.483 miliarde, noi 248 de miliarde, Bulgaria 69 de miliarde şi georgienii 15,8 miliarde, vă daţi seama ce va fi după război. Noi totdeauna am scos Turcia din ecuaţia economică a Mării Negre, pentru că tot ce au parte comercială la sud de Istanbul - Marea Maramara, Marea Egee şi Marea Mediterană - că doar n-or fi nebuni să aducă marfă din Extremul Orient sau de peste Atlantic să o descarce la Trabzon sau Samson... Dificultăţile la tranzitarea Bosforului de la o zi la alta au dus ca în final să se discute dacă nu există un minim critic de containere...", a susţinut Mihai Daraban.

Fundaţia CRED - Centrul Român pentru Educaţie şi Democraţie, sub înaltul patronaj al Academiei Române, organizează, joi şi vineri, la Palatul Parlamentului, evenimentul Forum România.

Dezbaterile din cadrul Forum România îşi propun ca obiectiv principal elaborarea şi adoptarea unor proiecte de Planuri de dezvoltare şi reformă sectorială pentru cele mai importante domenii de interes pentru societatea românească, ce conţin strategii, soluţii, măsuri, responsabilităţi, precum şi proiecte de modificare sau completare a unor acte normative.