MILIARDE DE DOLARI - INVESTIŢIILE ARMATEI MiG-urile cad, militarii noştri mor degeaba

Tragedia aviatică din urmă cu două zile, când un MiG 21 LanceR şi un elicopter IAR-330 Puma aparţinând Forţelor Aeriene Române s-au prăbuşit în judeţul Constanţa, accidente în urma cărora şi-au pierdut viaţa opt militari, a iscat noi dezbateri privind înzestrarea Armatei Române. Multe dintre întrebări se referă la modul de efectuare a cheltuielilor militare de către autorităţile din ţara noastră în ultimii 32 de ani, atât timp cât înregistrăm astfel de tragedii soldate cu victime, chiar pe timp de pace şi nu doar cu o conflagraţie militară în preajmă aşa cum trăim în aceste zile.

Conform datelor colectate de-a lungul anilor de către experţii din cadrul Institutului pentru Cercetare în domeniul Păcii de la Stockholm (SIPRI), care întocmesc anual un raport global privind cheltuielile militare, ţara noastră a plătit, din 1990 şi până la începutul anului 2021, 86,72 miliarde dolari (la valoarea din 2019 a dolarului american) cu titlu de cheltuieli militare. Din această sumă, 53,24 miliarde de dolari au fost cheltuiţi după aderarea în NATO, în 2004-31 decembrie 2020. După luarea deciziei la summitul NATO din 2014, din Ţara Galilor, de alocare a 2% din PIB pentru înzestrarea Armatei, România şi-a mărit exponenţial cheltuielile militare, astfel că din suma totală, peste 26 miliarde dolari reprezintă cheltuielile efectuate din 2015 până la 31 decembrie 2020.

Sumele de mai sus sunt consistente şi includ în ele nu doar banii alocaţi tehnicii militare şi echipamentelor aferente, ci şi celelalte cheltuieli adiacente, de întreţinere a unităţilor militare, de salarizare şi drepturi de pensii pentru cadrele militare active sau în retragere. Cu toate acestea, din cele peste 53 miliarde dolari cheltuite de la intrarea ţării noastre în NATO, ne-am fi aşteptat ca tehnica militară să cunoască o îmbunătăţire substanţială, pentru ca piloţii români să nu mai fie nevoiţi să zboare cu aparatele MiG 21, chiar dacă acestea au fost modernizate prin intermediului programului LanceR, demarat în primii ani după Revoluţia din decembrie 1989.

Avionul MiG 21 LanceR prăbuşit în judeţul Constanţa este al doilea aparat de zbor de acest tip care a căzut în ultimul an, cel mai recent eveniment de acest fel fiind consemnat anterior în 20 aprilie 2021, în judeţul Mureş, când, din fericire, spre deosebire de tragedia din urmă cu două zile, pilotul a reuşit să se catapulteze şi a supravieţuit. Antepenultimul accident în care un MiG-21 LanceR s-a prăbuşit a fost în 2018, la Feteşti, când pilotul a decedat, iar în 2017 s-a mai înregistrat încă o prăbuşire a aceluiaşi tip de aparat de zbor.

De-a lungul timpului au intrat în dotarea Forţelor Aeriene peste 400 de avioane MiG-21, ultimul avion de acest tip intrând în serviciu în anul 1982.

Chiar dacă au fost modernizate de-a lungul anilor, unii specialişti susţin că resursa acestor avioane este aproape epuizată.

Deşi Forţele Aeriene Române au iniţiat în anul 1992 programul MiG 21 LanceR de modernizare a acestor aparate, pentru a asigura interoperabilitatea cu NATO şi pentru a mări capacitatea acestora de a executa misiuni la cerinţele luptei aeriene moderne, de atunci şi până astăzi s-au prăbuşit 21 de avioane de acest tip. Primul prototip MiG-21 LanceR (9809) a efectuat primul zbor pe data de 22 august 1995 şi a zburat 37 de minute. Succesul programului a deschis calea unui amplu proces de modernizare. Au fost modernizate 110 aeronave MiG-21 la standardul LanceR.

Din păcate nu se ştie exact câte avioane MiG 21 LanceR mai are ţara noastră, dar conform unor informaţii care au ajuns în presă, neoficial, în anul 2015, ar fi fost vorba atunci despre 26 de aparate funcţionale.

Din 2015 până în prezent s-au părbuşit patru MiG-uri, astfel încât numărul maxim de care ar mai dispune Forţele Aeriene Române s-ar ridica la 22 de avioane.

Şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, general-locotenent Viorel Pană, a declarat anul trecut, în cadrul unui interviu acordat Televiziunii Române, că, după ce vom avea complete trei escadrile de F-16, vor fi scoase din serviciul de luptă avioanele MiG-21 LanceR, fapt ce s-ar putea întâmpla în anul 2024. După anul 2024, aeronavele MiG-21 LanceR care vor mai avea resursă de zbor vor fi folosite strict pentru antrenament, preciza oficialul Armatei Române.

În prezent avem completă o escadrilă de F-16, urmând ca încă două (32 de aparate) să fie achiziţionate din Norvegia, în cel mai scurt timp, potrivit contractului semnat recent cu autorităţile de la Oslo.

Este de urmărit ce se va mai întâmpla în următorii doi ani cu MiG-urile operaţionale ale Forţelor Aeriene, mai ales în actualul context geostrategic şi politic, în care avem un conflict militar la graniţa de nord şi de est a ţării noastre.

• Nicu Fălcoi, deputat: "Avem nevoie de avioane performante, pentru că războiul se duce cu tehnică modernă"

Revenind la tragedia din judeţul Constanţa, Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naţionale, a declarat: "Din nefericire, am avut astfel de accidente în ultimii ani cu aceste MiG-uri care sunt vechi şi avem şi o stare a vremii destul de proastă în Dobrogea, acum. Probabil a afectat elicopterul mai mult. Nu cred că există alte cauze. Vom comunica opiniei publice rezultatele anchetei şi anchetei parţiale. Nu avem alte indicii în afară de vremea proastă şi starea tehnică a MiG-ului. (...) S-a întâmplat de mai multe ori din cauze tehnice să se prăbuşească MiG-urile".

Declaraţia ministrului Apărării l-a nemulţumit pe deputatul Nicu Fălcoi, vicepreşedinte al Comisiei de Apărare şi Securitate din cadrul Adunării Parlamentare NATO şi fost pilot de avion militar supersonic în perioada 1989-2006.

Deputatul Nicu Fălcoi, membru şi al Comisiei de apărare din Camera Deputaţilor, a declarat, pentru ziarul BURSA: "Am auzit prostia debitată de ministrul Apărării Naţionale. Numai ministru al Apărării nu este actualul ministru. El este orice altceva, dar nu ministru al apărării. Habar nu are pe ce lume este. La tragedia din judeţul Constanţa, în niciun caz nu a fost vorba despre vechimea avionului MiG 21. Oamenii care pregătesc avioanele MiG 21 LanceR pentru zbor nu sunt inconştienţi, sunt tehnicieni profesionişti şi nu le-ar da la zbor, dacă ar şti că acestea nu se pot întoarce fără nicio problemă acasă. Într-adevăr avioanele MiG 21 sunt avioane destul de vechi şi, într-adevăr, orice armată îşi doreşte înlocuirea avioanelor din dotare cu aparate noi, mai moderne, mai performante. Dar este vorba doar despre performanţă şi nu despre siguranţa aparatului de zbor, mai ales despre performanţa în luptă pe care o oferă un F-16 sau F-35 faţă de un MiG 21. De aceea, într-un viitor nu foarte îndepărtat vom înlocui şi noi MiG-urile existente cu cele 32 de avioane F-16 contractate de la partea norvegiană. Avem nevoie de avioane performante, pentru că războiul se duce cu tehnică modernă. La tragedia de la Constanţa, cauzele pot fi multiple, de la condiţiile meteo, la greşeli de pilotaj, la defecţiuni tehnice, etc.. În urmă cu scurt timp, a picat un F-35 cel mai modern şi performant avion din lume, aşa că defecţiuni tehnice pot apărea oricând. Din păcate, la tragedia din judeţul Constanţa a fost o înşiruire de evenimente, care va fi analizată foarte atent de echipa constituită pentru cercetarea acestui accident aviatic. Amândouă aeronavele erau modernizate, au sisteme la bord care să dea parametrii de bord celor care fac cercetările - aşa numitele cutii negre - , care sunt destul de performante, şi prin urmare cei care cercetează catastrofele vor avea destul de multe date astfel încât să poată să ne prezinte o concluzie cât mai apropiată de realitate".

Deputatul a ţinut să transmită prin intermediul nostru condoleanţe familiilor îndoliate.

"Este o tragedie pentru Aviaţia Română şi pentru ţara noastră. Eu, din păcate, în activitatea pe care am avut-o, de pilot de supersonice am mai adunat colegi de pe câmp şi ştiu ce atmosferă este acum în baza aeriană şi în sufletul familiilor acestora", a precizat vicepreşedintele Comisiei de Apărare şi Securitate din cadrul Adunării Parlamentare NATO.

Referitor la cheltuielile militare din ultimii 32 de ani, Nicu Fălcoi a menţionat că cele 86,7 miliarde dolari s-au dus pe tehnică militară, pe salarii, pensiilor militare şi întreţinerea cazărmilor din ţara noastră.

• Pavel Popescu, deputat: "Atât timp cât aparatele MiG 21 LanceR sunt teoretic apte, ele trebuie folosite"

Pavel Popescu, preşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor, consideră şi el că atât timp cât avioanele MiG 21 LanceR sunt apte de zbor, ele trebuie folosite până când ele vor fi înlocuite de avioanele F-16.

"În momentul de faţă avem în vedere înzestrarea forţelor armate cu următoarele F-16 care vin de la norvegieni, procedura semnării contractului fiind încheiată, mai ales că am dat şi aprobarea necesară din partea Parlamentului. Vom avea 32 de bucăţi F-16 care se vor alătura escadrilei de avioane de acelaşi tip existentă deja în ţara noastră. Acum, atât timp cât aparatele MiG 21 LanceR sunt teoretic apte pentru zbor şi verificate, ele trebuie folosite. Din păcate s-a întâmplat această tragedie", ne-a spus Pavel Popescu.

Referitor la cheltuielile militare efectuate de ţara noastră în ultimii 32 de ani, preşedintele Comisiei de Apărare din Camerea Deputaţilor a spus că este un lucru fals afirmaţia că respectivele sume nu se văd în înzestrarea armatei, care are un plan definit pe mai mulţi ani, iar noile dotări, cel puţin din ultimii zece ani, se pot observa la orice tur al bazelor militare.

"Dacă vorbim targhetat pe Forţele Aeriene Române, care trebuie reînnoite din punct de vedere al capacităţilor, am putea spune că nu se văd atât de bine aceşti bani. E o problemă pe care cu toţii o ştim. Dar amintesc că a fost semnat contractul cu norvegienii care ne aduce avioane F-16 în stare foarte bună de funcţionareintract cu norvegienii care aduce avioane, pentru că România nu este pregătită din punct de vedere tehnic pentru a trece la generaţia F35. Până în anul 2030, vom trece însă, potrivit anunţului preşedintelui Klaus Iohannis, la achiziţia de F-35. Deci n-aş pune pe seama acestui accident tragic tema lipsei de înzestrare a Armatei Române, care a evoluat destul de mult în ultimii ani. Avem o componentă deranjantă pentru toţi factorii implicaţi, inclusiv factorul politic, anume componenta de offset, de producţie internă pe tot ce înseamnă companii româneşti din sfera armamentului şi capabilităţilor care suferă la acest capitol şi care vor evolua în următorii ani. S-au făcut paşi concreţi în ultimii ani în domeniul înzestrării, motiv pentru care bugetul MApN va creşte cu 0,5% din PIB, ajungând la 2,5% din PIB, aşa cum a solicitat şi preşedintele Klaus Iohannis", a precizat Pavel Popescu.

De aceeaşi părere este şi Nicoleta Pauliuc, preşedintele Comisie de Apărare din Senat, care ne-a transmis că Parlamentul a aprobat deja zece programe de achiziţii, stabilite la solicitarea celor din NATO, în funcţie de nevoile şi evalurările făcute de Ministerul Apărării Naţionale. "Specialiştii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale stabilesc ce au nevoie. Noi doar dăm aprobări pentru proiectele care privesc achiziţii de peste 100 milioane euro. Rolul nostru de control parlamentar este limitat, fiindcă nu ne pronunţăm pe oportunitatea, pe necesitatea achiziţiilor. (...) În contextul tragediei din judeţul Constanţa şi actualului context geostrategic, ar trebui ca toată lumea să aibă un mesaj ponderat. Din anul 2015 avem acord politic privind alocarea a 2% din PIB pentru înzestrarea Armatei, din 2017 am început să facem achiziţii, dar produsele şi capabilităţile sunt decise de MApN şi sunt în interoperabilitate cu cele din NATO, deoarece în momentul în care cumperi ceva, acel lucru trebuie să răspundă cerinţelor prevăzute în Strategia Naţională de Apărare. De aceea, în ultimii ani România a început să cumpere echipamente moderne, bune, la standarde NATO. Nimeni nu cred că îşi doreşte să folosească echipamente vechi, dar în anumite momente dispui de o tehnică şi este necesar ca piloţii să îşi facă orele de zbor", ne-a spus Nicoleta Pauliuc.

• Constantin Bucuroiu: "Avioanele MIG 21 LanceR trebuie scoase din uz"

Contrar părerii politicienilor, angajaţii din industria aeronautică susţin că, deşi modernizat şi remodernizat, avionul MiG 21 LanceR a ajuns la capătul viabilităţii.

"Din punctul meu de vedere, avioanele MiG 21 LanceR trebuie scoase din uz. Oricât am încerca să le modernizăm, să aducem aparatură de ultimă generaţie, este clar că nu există compatibilitate 100%. Orientarea decidenţilor politici ar trebui să fie pentru achiziţionarea unui număr mai mic de avioane de luptă, dar care să fie noi şi să facă faţă în orice situaţie. Cu ce am luat până acum, am ajuns în situaţia în care dacă sunt nori şi un pic de ceaţă, un avion de luptă nu se poate ridica de la sol, aşa cum s-a întâmplat cu avioanele F-16, care din cauza vremii nefavorabile, nu au participat la defilarea din 1 decembrie 2018, care marca 100 de ani de la Marea Unire. Practic s-a apelat la contracte păguboase pentru avioane F-16 de mâna a doua sau a treia, deşi exista posibilitatea ca sumele respective să fie folosite pentru achiziţionarea unui număr mai mic de avioane de ultimă generaţie sau a unor avioane noi. S-au cheltuit enorm de mulţi bani şi avem, din păcate, o armată care încă nu este dotată aşa cum ar trebui să fie, care este departe pe anumite paliere de ceea ce oferă ca tehnică şi echipament omologii noştri din NATO", ne-a transmis Constantin Bucuroiu, preşedintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA).

Reprezentantul angajaţilor din industria naţională de apărare susţine că ar trebui ca autorităţile centrale să dea mai mult credit companiilor din ţara noastră care, cu un sprijin financiar consistent, pe baza unui program stabilit la nivel central, ar putea să ofere o parte din tehnica şi echipamentul necesar înzestrării Armatei Române.

"Chestia cu umbrela NATO e o temă falsă, care duce în eroare populaţia, cetăţenii care contribuie cu impozitele şi taxele plătite la achiziţiile militare efectuate. Vedem periodic situaţii triste, care atestă că România nu e pregătită să facă faţă unor evenimente complexe, iar ceea ce se întîmplă la vecinii din Ucraina e o situaţie complexă care ne pune în dificultate, deoarece nu am venit până acum cu o iniţiativă din partea ţării noastre privind stabilitatea geostrategică în această regiune a Europei. Nu ştiu dacă ne vom trezi cu această ocazie şi vom cheltui eficient banii alocaţi pentru înzestrarea Armatei. De exemplu dăm foarte mulţi bani pe transportoare şi vrem să dăm foarte mulţi bani pe tancuri. Mă gândesc că ar fi fost mai rentabil să modernizăm din punct de vedere al echipamentului şi să ridicăm la un nivel 4-5 de protecţie transportorul românesc făcut în anul 2007, Saur 2. Dacă am fi reuşit această modernizare şi creştere a nivelului de protecţie, am fi avut un transportor românesc la jumătate de preţ. De aceea, consider că trebuie regândit în totalitate ce vrem să facem pentru Armata Română. Noi trebuie să arătăm NATO că suntem un partener egal, care putem într-adevăr să creăm o umbrelă pentru toţi, cu contribuţia tuturor", a afirmat Constantin Bucuroiu.

Preşedintele ASIAA a spus că majorarea alocării bugetare pentru înzestrarea Armatei de la 2% la 2,5% nu va avea efectele scontate, dacă o parte importantă din sumele respective nu se vor regăsi şi în industria naţională de apărare.