Mineritul - creator de slujbe

• Avem 27.000 de mineri

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, săptămâna trecută, că trebuie să creăm locuri de muncă în minerit, prin redes-chiderea exploatărilor miniere care au devenit rentabile ca urmare a creşterii costului metalelor. "Una era acum 15 ani când s-au închis aceste exploatări şi cu totul altul este preţul metalelor în momentul de faţă pe piaţa internaţională. De aceea trebuie să avem curaj să creăm locuri de muncă în minerit", a mai spus preşedintele ţării.

În prezent, la companiile din indus-tria minieră din portofoliul MECMA, mai sunt circa 27.000 de salariaţi, inclusiv angajaţii de la sectoarele miniere din complexurile energetice.

Ţara noastră dispune de o gamă diversificată de resurse minerale, dar din păcate redusă cantitativ. Suntem cunoscuţi ca o ţară cu potenţial, în special în petrol (cu trend descendent), gaze naturale, sare, aur şi argint, metale neferoase, cărbune, ape minerale etc.

Ziarul BURSA a cerut Direcţiei Generale pentru Resurse Minerale date actuale privind industria minieră din ţara noastră, informaţii pe care le-am procesat şi le prezentăm mai jos.

• DGRM: "Noua formă de reorganizare a producătorilor de energie pe cărbune urmăreşte crearea unui sistem eficient, sigur şi sustenabil"

Executivul a decis, în octombrie 2011, să creeze două companii energetice mai mici, respectiv Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara. Complexul Energetic Hunedoara va fi format din termocentralele Paroşeni şi Mintia şi minele considerate viabile ale Companiei Naţionale a Huilei (CNH), iar Complexul Energetic Oltenia va fi compus din SNLO şi termocentralele Craiova, Turceni şi Rovinari.

Compania Naţională a Huilei SA se află în administrare specială conform Legii nr.137/2002 şi exploatează cărbune superior în şapte mine, dintre care trei vor fi închise până în anul 2018. La 30 septembrie 2011, Compania Naţională a Huilei (CNH) avea datorii la bugetul de stat de 1.911.620.065 lei (circa 440 milioane de euro).

Reprezentanţii Direcţiei Generale Resurse Minerale (DGRM) din cadrul Ministerului Economiei (MECMA) ne-au declarat: "Noua formă de reorganizare a producătorilor de energie pe cărbune urmăreşte crearea unui sistem eficient, sigur şi sustenabil de furnizare a energiei electrice, care va încuraja dezvoltarea concurenţei pe această piaţă. Complexul Energetic Hunedoara include în structura sa electrocentralele Deva şi Paroşeni, care produc şi furnizează energie electrică pe bază de huilă. Din acest considerent, noul complex energetic va prelua în componenţa sa şi exploatările miniere viabile de huilă, pentru valorificarea eficientă a potenţialului de care dispune Româ-nia privind resursele de huilă. Considerăm că această variantă de reorganizare este oportună şi benefică pentru activitatea de exploatare a zăcământului de huilă din Valea Jiului".

Iniţial, Guvernul intenţiona să comaseze principalii producători de energie şi cărbune în două societăţi naţionale, Electra şi Hidroenergetica, însă a renunţat la acest proiect din cauza problemelor juridice.

Crearea complexelor energetice Oltenia şi Hunedoara a fost inclusă şi în scrisoarea de intenţie încheiată de Guvern cu FMI la finalul misiunii de evaluare din iulie-august, dar termenul stabilit atunci pentru finalizarea operaţiunii era sfârşitul lunii iunie 2012.

Guvernul şi Fondul Monetar Internaţional au convenit, însă, la sfârşitul anului trecut, să amâne cu şase luni, până la finele lui 2012, termenul până la care să fie privatizate cele două mari companii energetice, Oltenia şi Hunedoara. Consultantul juridic pentru privatizarea celor două complexuri energetice va fi selectat până la finele lunii iunie, etapă urmată imediat, până la sfârşitul lunii august, de angajarea unui consultant de privatizare, iar procedura va fi încheiată până la finele anului.

• SNL Oltenia - La finele anului 2011 au fost înregistrate plăţi pentru toată cantitatea de cărbune vândut

Societatea Naţională a Lignitului Oltenia SA exploatează lignit în şapte cariere de mare capacitate dotate cu excavatoare cu rotor şi trans-portoare cu bandă, şi două mine. În ceea ce priveşte recuperarea creanţelor SNLO, potrivit reprezentanţilor DGRM, situaţia se prezintă astfel: sold iniţial 01.01.2011 - 393.526 mii lei, vânzări 2011 - 1.319.434 mii lei, încasări 2011 - 1.431.425 mii lei, sold preliminat la 31 decembrie 2011 - 281.535 mii lei.

Faţă de finalul anului 2010, când înregistrau creanţe în valoare de 393.526 mii lei, la finele anului 2011 au fost înregistrate plăţi pentru toată cantitatea de cărbune vândut şi s-au recuperat 111.991 mii lei din creanţele vechi.

• Cupru - Peste 15 firme au cumpărat dosarul de prezentare pentru privatizarea SC "Cupru Min" SA Abrud

România are zăcăminte de minereu de cupru sau care au în componenţă în principal cupru, cele mai importante fiind: Roşia Poieni (Abrud), Alba; Moldova Nouă, Caraş-Severin; Bălan, Harghita; Altân Tepe, Tulcea şi Baia de Aramă, Mehedinţi.

Minele de la Altân Tepe şi Baia de Aramă sunt deja închise şi ecologizate, iar mina de la Bălan este în curs de închidere şi ecologizare.

Licenţa de la Moldova Nouă a fost transferată către SC MINECO CUPRU MINERAL SRL din Elveţia, activitatea urmând să înceapă din primăvara acestui an. Cel mai mare zăcământ de cupru este Roşia Poieni, exploatat de SC "Cupru Min" SA Abrud, societate care se află în procedura de privatizare prin vânzare de acţiuni, data licitaţiei fiind 23 martie 2012. De la publicarea anunţului de privatizare, numeroase firme, peste 15, au cumpărat dosarul de prezentare, urmând să îşi depună oferta şi să participe la licitaţie, conform legislaţiei în vigoare.

• În prezent, nicio mină de aur nu mai funcţionează în ţara noastră

Toate minele care au exploatat aur şi argint în România sunt închise, ne-au spus reprezentanţii DGRM din cadrul MECMA, adăugând că nu pot fi estimate exact resursele şi rezervele de metale preţioase, existente în subsolul ţării: "Cantităţile rămase din vechile studii de fezabilitate nu mai pot avea decât un caracter pur orientativ. Resursele şi rezervele de minereuri auroargentifere pot fi evaluate, astăzi, doar în baza unor cercetări geologice de detaliu făcute pe fiecare perimetru în parte. Cercetarea geologică trebuie făcută de firme recunoscute şi agreate de băncile finanţatoare, deoarece proiectele miniere au de regulă valori foarte mari şi nu pot fi derulate decât cu ajutorul acestora".

Pe de altă parte, Alexandru Pătruţi, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), declara, anul trecut: "Rezervele totale de aur ale ţării sunt informaţii clasificate. Potrivit estimărilor companiilor, rezervele estimate sunt de 700 tone aur şi 2.000 tone argint".

În prezent, nicio mină de aur nu mai funcţionează în ţara noastră, ne-au declarat oficialii DGRM. Au existat opt perimetre miniere (6 in judeţul Maramureş, 1 in judeţul Hunedoara şi 1 în judeţul Alba), care însă s-au închis datorită faptului că extracţia a devenit nerentabilă din punct de vedere economic. Tehnica şi tehnologia de exploatare şi de preparare a minereurilor erau învechite şi cu randamente foarte mici. "Începând cu 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea la UE, activitatea de extracţie nu a mai putut fi subvenţionată ca să nu fie denaturat mediul concurenţial", ne-au mai declarat oficialii DGRM.

• Proiecte pentru exploatarea aurului

În prezent, trei companii canadiene exploatează mine de metale preţioase în ţara noastră. Compania Carpathian Gold exploatează zăcăminte de aur şi cupru în Valea Rovina, judeţul Hunedoara. Resursele de aur pentru acest perimetru sunt estimate la circa 294 tone, respectiv 7 milioane de uncii de aur. Proiectul Valea Rovina este compus din trei perimetre cu zăcământ aur-cupru: Rovina, Colnic şi Cireşata.

Tot în Hunedoara se află un alt proiect minier aurifer, la Certej, aici rezervele ridicându-se la circa 65 de tone de aur şi 372 de tone de argint. Potrivit datelor de pe site-ul ANRM, la data de 17 iunie 2011, exista o licenţă de exploatare în perimetrul Certej din judeţul Hunedoara, emisă pentru "Deva Gold" SA, precum şi o "licenţă activă în procedură de aprobare" în perimetrul Băiţa Crăciuneşti, pentru aceeaşi firmă. Ambele licenţe se referă la minereuri auro-argentifere. Acţionar majoritar, cu 80% din acţiuni, este "Deva Gold" (Barbados) Ltd, subsidiară a "European Goldfields" din Canada.

La finalul anului trecut, "Eldorado Gold" Corp. a anunţat că va prelua compania minieră "European Gold-fields", cu activităţi şi în România, în domeniul exploatării zăcămintelor aurifere, pentru 2,5 miliarde dolari canadieni (2,4 miliarde dolari SUA), vizând în principal extinderea în Grecia şi Turcia.

Cel mai mare zăcământ de aur şi argint este cel de la Roşia Montană, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Exploatarea acestor resurse va fi derulată de compania RMGC, controlată de compania canadiană "Gabriel Resources". Statul român, prin firma "Minvest Deva", are o participaţie de 19,31% din RMGC. Proiectul care, potrivit companiei, va aduce Româ-niei peste 4 miliarde de dolari din taxe directe, dividende, oportunităţi pentru furnizorii de servicii şi locuri de muncă, a fost întârziat de opoziţia ecologiştilor faţă de folosirea cianurilor în procesul de extracţie.

Oficialii DGRM ne-au declarat: "Atât proiectul de la Roşia Montană, cât şi cel de la Certej îşi derulează procedurile respectând legislaţia românească în domeniu şi implicit pe cea europeană. Condiţiile în care se poate derula un astfel de proiect, aprobările şi avizele necesare începerii exploatării, achitarea taxelor şi impozitelor către statul român, sunt stabilite prin legea minelor sau legis-laţia specifică. Procentele deţinute de statul român sunt stabilite şi prevăzute în actul constitutiv al societăţii şi se pot modifica doar în urma majorării capitalului social sau a unor negocieri între acţionari, conform actului constitutiv. Statul român nu este influenţat de faptul că unul din acţionari îşi schimbă cota de participare în cadrul proiectului".

Referitor la zvonurile potrivit cărora la Roşia Montană ar exista şi alte cantităţi importate de resurse, nu doar aur şi argint, reprezentanţii DGRM ne-au declarat: "Orice des-chidere de zăcământ este precedată de un program de cercetare geologică ale cărui rezultate, dacă se confirmă, stau la baza viitorului studiu de fezabilitate. Investitorul a analizat mai mult de 190.000 de probe individuale pentru aur şi argint. Aceste probe au fost recoltate de pe întreg perimetrul licenţei de exploatare Roşia Montană. Deşi substanţele minerale utile pentru care a fost emisă licenţa sunt aurul şi argintul, ca practică internaţională curentă de cercetare a acestor tipuri de zăcământ, în afara celor două elemente de bază au mai fost analizate încă 47 de alte elemente chimice, (Al, As, Ba, Be, Bi, Ca, Cd, Ce, Co, Cr, Cs, Cu, Fe, Ga, Ge, Hf, Hg, In, K, La, Li, Mg, Mn, Mo, Na, Nb, Ni, P, Pb, Rb, Re, S, Sb, Se, Sn, Sr, Ta, Te, Th, Ti, Tl, U, V, W, Y, Zn, Zr), însă niciunul din acestea nu prezintă valori de conţinut care să poată fi recuperate în cadrul procesului de prelucrare a minereului. Cea mai mare parte a conţinuturilor sunt apropiate de conţinutul mediu al acestor elemente în scoarţa terestră (fondul natural)".

• Producţia internă de uraniu are un trend descendent

În conformitate cu strategia energetică, energia electrică produsă în centrala nucleară de la Cernavodă, care foloseşte combustibil din uraniu produs în ţară, va reprezenta, în perspectiva anilor 2008-2020, circa 15% din totalul energiei electrice produse în România, având în vedere resursele interne limitate. Producţia internă de uraniu are un trend descendent. O parte din perimetrele de exploatare şi-au încetat deja activitatea ca urmare a epuizării rezervelor, ultima exploatare de uraniu urmând să-şi înceteze activitatea în urmatorii 2-3 ani. Punerea în valoare a noului zăcământ de uraniu din judeţul Neamţ (singurul care mai este cunoscut în România) necesită alocarea de fonduri importante de la bugetul de stat. Studiul de fezabilitate pentru deschiderea şi punerea în exploatare a acestui zăcământ urmea-ză să fie analizat în comisia interministerială şi aprobat prin hotărâ-re de guvern.