Samax România, subsidiara locală a companiei canadiene Carpathian Gold, vizează exploatarea a 116 tone de aur şi 426 de tone de cupru la Rovina, în judeţul Hunedoara, iar firma înregistrată în Baia Mare a iniţiat o serie de prezentări în comunitatea locală cu scopul să îi convingă pe săteni de beneficiile mineritului, după cum susţine organizaţia non-guvernamentală Mining Watch, acuzând că aurul va fi furat prin "promisiuni mincinoase şi companii offshore".
Reprezentanţii ONG-ului au participat pe 18 octombrie la o astfel de întâlnire publică, în cadrul căreia directorul Samax România, Alexandru Nicolici, a prezentat strategia firmei cu privire la perimetrul minier de la Rovina.
Aceştia au explicat: "Carpathian Gold vede Rovina drept o mină bogată, cu rezerve impresionante de cupru. Sunt 22,4 tone de cupru comparat cu 6,1 tone de aur de extras pe an. Dar adevărata bogăţiei a Rovinei stă în aurul său. Valoarea metalelor, calculată la preţul pieţei, este dublă pentru aur faţă de cupru, adică aproximativ 237 milioane de dolari/an pentru aur faţă de aproximativ 110 milioane de dolari/an pentru cupru. Durata de viaţă estimată a minei este de 19 ani".
Întrebat despre "studiul de sănătate" al proiectului, care este fluxul banilor şi care este diferenţa faţă de accidentul minier din anul 2000 (n.a. scurgerea de cianură produsă lângă Baia Mare, care a afectat mai multe râuri), Mining Watch susţine că "directorul Samax România a devenit tensionat, pierzându-şi răbdarea şi gesticulând amplu".
Acesta a explicat că banii vin de la Bursa din Toronto, deşi Carpathian Gold se delistase în acest an potrivit Mining Watch.
Reprezentanţii ONG-ului au precizat: "Documentele de înregistrare obţinute de la Registrul Comerţului din România şi Insulele Virgine arată că, de fapt, există 3 companii offshore între Samax România SRL şi Carpathian Gold Canada. Două dintre acestea, Carpathian Gold LTD şi Samax România LTD, sunt înregistrate în Insulele Virgine, iar Ore Leave Capital LTD este înregistrată în Barbados. Aceste companii LTD, "cu răspundere limitată", beneficiază de scutiri de taxe, iar în cazul în care declară faliment sau are loc un accident minier, Carpathian Gold va fi exonerată de orice responsabilitate".
Potrivit Mining Watch, aceste offshore-uri nu există doar pe hârtie: "Prin ele circulă şi banii de investit şi cei obţinuţi ca profit. În iunie 2015, Alexandru Nicolici, care este administrator la două din aceste companii, a transferat suma de 90.000 de lei din Samax România LTD (Insulele Virgine) către Samax România SRL. Astfel, capitalul social al Samax România SRL s-a mărit de la 5.000 lei la 95.000 lei".
Amintim că, în luna iunie, cotaţia acţiunilor companiei canadiene "Carpathian Gold" a explodat, după ce societatea anunţase că a ajuns la un acord cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) pentru obţinerea unei licenţe de 20 de ani pentru exploatarea zăcămintelor de la Rovina, prin subsidiara locală Samax România SRL.
Atunci au apărut şi primele semne de întrebare referitoare la corectitudinea anunţului companiei, iar reprezentantul Mining Watch, Roxana Pencea, ne-a spus că societatea Carpathian Gold nu primise încă, în mod oficial, licenţa pentru exploatarea zăcămintelor de aur şi cupru de la Rovina, întrucât decizia nu fusese publicată în Monitorul Oficial, conform legii. Anunţul Carpathian Gold a dus la o explozie a valorii acţiunilor companiei pe bursa de la Toronto, marcând o creştere de 200% în câteva zile, potrivit sursei citate, care a menţionat că informarea a fost lansată într-un moment cheie, întrucât Carpathian Gold se afla, practic, în stare de faliment din cauza dificultăţilor întâmpinate în avansarea unui alt proiect în Brazilia. Brokerii consultaţi de Ziarul BURSA ne-au explicat, la vremea respectivă că, dacă licenţa de exploatare nu fusese acordată companiei în mod oficial, conform legii, prin publicarea deciziei în Monitorul Oficial, atunci anunţul Carpathian Gold poate fi considerat o manipulare a pieţei de capital.
Potrivit Mining Watch, Carpathian Gold este o companie fără experienţă, ce deţine în concesiune doar două perimetre, în Brazilia, respectiv în ţara noastră. ONG-ul mai spune că perimetrul minier de la Rovina, concesionat de Carpathian Gold, are o suprafaţă de 93,5 kilometri pătraţi, de aproape trei ori suprafaţa oraşului Deva. Potrivit datelor companiei canadiene, Rovina este primul proiect minier deţinut 100% de o firmă străină, fără participarea statului român.