Mining Watch România şi Declic atrag atenţia asupra faptului că vor continua demersurile necesare pentru a opri orice tentativă de exploatare minieră cu cianuri la Certej, indiferent de cine va fi noul proprietar, potrivit unui comunicat de presă.
În plus, organizaţiile civice vor continua monitorizarea atentă şi a acţiunilor autorităţilor publice, care, de-a lungul istoriei proiectului minier Certej, au eliberat autorizaţii ilegale.
Potrivit ultimelor informaţii din spaţiul public, în raportul trimestrial către investitori, compania minieră canadiană a calificat activităţile şi concesiunile miniere din România drept active neesenţiale. Această nouă poziţionare faţă de proiectul minier cu cianuri de la Certej vine la scurt timp după ce Curtea de Apel Cluj a anulat definitiv planul urbanistic zonal (PUZ).
Roxana Pencea, din partea Mining Watch România a spus: "Punerea la vânzare a minei de la Certej ne arată că Eldorado Gold nu mai vede nicio soluţie legală pentru continuarea proiectului. Deşi acesta este în avizare de la începutul anului 2000, compania nu a reuşit timp de 20 de ani să obţină autorizaţiile necesare pentru demararea exploatării aurului şi argintului. Valoarea zăcământului de la Certej, estimat la 3,5 miliarde de dolari, s-a dovedit o investiţie fără perspective în condiţiile în care societatea civilă românească a fost vehementă şi a respins categoric mineritul cu cianuri în România".
Proiectul de la Certej a fost o continuă sursă de îngrijorare, în principal din cauza distrugerilor masive pe care le-ar provoca.
Începuturile proiectului sunt legate de controversatul om de afaceri Frank Timiş, despre care mass-media a relatat că, la acel moment, în 2000, ar fi avut acces la datele estimative privind resursele de aur de la institutul de cercetare pentru mineralogie din România. În 2012, proiectul a fost cumpărat de Eldorado Gold pentru 2,5 miliarde de dolari, care şi-a propus să înceapă exploatarea în 2015.
Inspectoratul de Stat în Construcţii şi Prefectul Judeţului Hunedoara au oprit organizarea de şantier din Cariera Coranda. Instanţa a confirmat că se lucra fără autorizaţie de construire în 2015. Compania minieră a retras zăcământul Teascu de la avizarea de mediu, în 2016, după ce Mining Watch a semnalat că nu s-a procedat la evaluarea cumulată a impactului de mediu.
În 2017, o anchetă parlamentară a dus la sesizarea organelor de urmărire penală. Un an mai târziu, în 2018, Ministerul Mediului a oprit scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a unui teren de peste 56 de ha pentru construirea iazului de decantare. Iar în acelaşi an, Obştea Agricolă a reluat în instanţă solicitările de restituire a pădurilor pe al căror amplasament s-ar construi iazurile de decantare. Dar cea mai sumbră perspectivă asupra proiectului a apărut după ce Curtea de Apel Cluj a anulat definitiv planurile de urbanism ale proiectului minier în vara acestui an. Aproape toate aceste acţiuni au avut la bază demersuri ale societăţii civile, coordonate de Mining Watch.
Reprezentantul Declic, Tudor Brădăţan a spus: "Investitorii Eldorado au fost continuu ţinuţi la curent cu riscurile sociale, de mediu şi juridice pe care proiectul de la Certej le-a presupus. În cele din urmă nu au mai putut să ignore evidenţa, avizarea nu respectă legislaţia românească, iar societatea civilă nu va accepta niciodată aceste exploatări în carieră deschisă. Mai mult, mobilizarea Obştei Agricole Măcrişul arată că nici localnicii nu sunt dispuşi să renunţe la pădurile lor, ce reprezintă o sursă de bunăstare pe termen mult mai lung".