Ministerul Educaţiei: Definirea formelor grave de violenţă şi modul lor de gestionare în unităţile de învăţământ

Un proiect al Ministerului Educaţiei care vizează procedura de management al cazurilor de violenţă în şcoli şi care se află în dezbatere publică defineşte formele grave de violenţă, dar şi modul în care acestea trebuie gestionate de către reprezentanţii unităţilor de învăţământ şi ai altor instituţii, informează news.ro.

Printre altele, vătămarea corporală, inclusiv cea din culpă, jignirile, aruncarea cu obiecte, ameninţarea, imobilizarea copilului, instigarea la violenţă sau ură, determinarea sinuciderii şi semnele obscene sunt definite ca forme grave de violenţă. Elevii implicaţi în astfel de acte vor fi obligaţi, conform proiectului, să participe la ore de consiliere şcolară sau psihologică, în caz contrar autorităţile putând cere instanţelor de judecată să emită decizii privind obligarea acestora la consiliere.

Proiectul pus în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei prevede că toate formele de violenţă care constituie infracţiuni se consideră forme grave de violenţă.

Formele grave de violenţă între copii sunt următoarele: formele de abuz fizic, precum: vătămarea corporală, vătămarea corporală din culpă, lovirea sau alte violenţe, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, uciderea din culpă, omorul, omorul calificat; alte forme de abuz fizic: automutilarea, lovirea, aruncarea cu obiecte, imobilizarea copilului; instigarea la violenţă, incitarea la ură şi discriminare, ameninţarea, şantajul, hărţuirea, lipsirea de libertare în mod ilegal, determinarea sau înlesnirea sinuciderii; alte forme de abuz psihologic: bullyingul şi cyberbullyingul, semnele obscene, injuriile şi jignirile, calomnia, terorizarea; forme de abuz sexual, care constituie infracţiuni precum: agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, violul, coruperea sexuală, racolarea minorilor în scopuri sexuale, exploatarea sexuală, pornografia infantilă; alte forme de abuz sexual: molestarea sexuală verbală (expunerea copilului la injurii sau limbaj cu conotaţie sexuală), sextingul, sexualizarea; traficul de minori", se arată în proiectul publicat de ministerul de resort.

Documentul prevede că, în situaţia în care elevul/ personalul şcolii este martorul sau i se raportează o situaţie gravă de violenţă între preşcolari/elevi, în spaţiul şcolar, şi există o ameninţare reală la viaţa, la sănătatea sau la siguranţa preşcolarilor/ elevilor implicaţi, elevii sau personalul şcolii apelează imediat serviciul unic de urgenţă 112.

Dacă există suspiciunea săvârşirii unei fapte prevăzute de Legea penală şi, până la momentul respectiv, nu a fost sesizat serviciul unic de urgenţă 112, directorul unităţii de învăţământ sesizează verbal şi în regim de urgenţă dispeceratul de poliţie şi anunţă părinţii copiilor implicaţi, cărora le solicită să se prezinte la şcoală pentru gestionarea situaţiei, în interesul superior al copilului.

Procedura mai prevede ca personalul şcolii delegat de director să izoleze victima sau victimele de autorul/autorii faptei de violenţă, conducându-i în spaţii unde se simt în siguranţă, pentru reducerea nivelului de stres şi pentru protecţie.

În situaţia în care există suspiciunea comiterii unei infracţiuni, directorul şcolii nu permite interogarea elevilor implicaţi (audierea elevilor este realizată exclusiv de către organele de cercetare penală specializate, în prezenţa unui psiholog în cazul victimelor, respectiv a unui reprezentant DGASPC în cazul autorilor), mai prevede proiectul.

Acelaşi document stipulează că, în situaţia în care nu există suspiciunea comiterii unei infracţiuni, minorii implicaţi (autor/autori şi victimă/victime) sunt intervievaţi pe cât posibil o singură dată, separat, în prezenţa a cel puţin unui părinte/reprezentant legal pentru copiii sub 14 ani, de către consilierul şcolar/psihologul de la DGASPC, la decizia managerului de caz, într-un spaţiu care asigură confidenţialitatea. Consilierul şcolar poate desfăşura interviul numai dacă are studii de psiholog, recomandabil să deţină atestat de liberă practică ca psiholog, şi numai dacă are pregătire în intervievarea copiilor victime/ autori.

"Pe baza rezultatelor evaluării, directorul, educatoarea profesorul de învăţământ primar/dirigintele, consilierul şcolar, cu consultarea managerului de caz DGASPC, propun sancţiuni pentru autor/autori. Consiliul profesoral validează sancţiunile propuse. Sancţiunea se comunică elevului/elevei şi părinţilor/tutorilor legali, în scris, de către personalul de conducere al unităţii de învăţământ, în termen de cel mult 30 de zile de la data deciziei. Părinţii/tutorii legali sau elevii majori au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar", prevede proiectul Ministerului Educaţiei.

În situaţia în care elevii şi/sau părinţii/reprezentanţii legali refuză în mod repetat participarea la şedinţele de consiliere şcolară şi/sau de intervenţie psihologică şi psihoterapeutică, cuprinse în Planul de reabilitare şi/sau reintegrare socială, DGASPC şi Inspectoratele şcolare pot solicita instanţelor de judecată să dispună obligarea, prin hotărâre judecătorească, a elevilor şi/sau părinţilor/tutorilor legali să participe la şedinţe de consiliere şcolară şi/sau de intervenţie psihologică şi psihoterapeutică, potrivit art.1528 din Codul Civil.