Ministerul Educaţiei explică rezultatele evaluării PISA - care indică rezultate mai slabe pentru elevii români - precum şi factorii care le-au influenţat, printre aceştia numărându-se cel socio-economic, diferenţa de punctaj dintre elevii cu un statut bun din acest punct de vedere şi cei cu un statut mai scăzut fiind semnificativă. De asemenea, o altă remarcă a reprezentanţilor ministerului este aceea că elevii români din medii dezavantajate au aspiraţii şcolare mai reduse, chiar dacă au rezultate foarte bune. Un elev dintr-o familie cu statut socioeconomic dezavantajat are doar 13% şanse să fie înscris într-o şcoală plasată între primele 25% după performanţă, este o altă constatare a ministerului.
"În general, factorul socioeconomic influenţează performanţele elevilor de pretutindeni. În România, elevii din familii cu statut socioeconomic bun au obţinut, la citire/lectură, cu 109 puncte mai mult decât cei din familii cu statut socioeconomic scăzut, diferenţa fiind mult mai mare decât cea înregistrată la testarea din 2009 (86 de puncte). Statutul socioeconomic a fost strâns corelat şi cu performanţele la matematică şi ştiinţe. Elevii români din medii dezavantajate au aspiraţii şcolare mai reduse, chiar şi cei care înregistrează rezultate foarte bune: 1 din 4 elevi cu rezultate foarte bune, provenind din medii dezavantajate se gândeşte că nu va absolvi învăţământul terţiar, comparativ cu 1 din 30 de elevi cu rezultate foarte bune, din medii socioeconomice avantajate", arată MEC referindu-se la factorii care influenţează performanţele elevilor, la testul PISA.
Datele de cercetare arată disparităţi semnificative ale rezultatelor între şcoli. Cu alte cuvinte, există tendinţa de grupare pe şcoli a elevilor cu rezultate bune. De asemenea, un elev dintr-o familie cu statut socioeconomic dezavantajat are doar 13% şanse să fie înscris într-o şcoală plasată între primele 25% după performanţă (media OECD fiind de 17%).
În România, 49,4% dintre profesorii care predau la şcolile participante la evaluarea PISA au urmat cursuri de master, acest procent fiind mai mare decât media ţărilor participante la testare, respectiv 43,9%.