English
Ministerul Sănătăţii anunţă că a repartizat 7.500 de doze de anticorpi monoclonali în 147 de spitale din ţară, pentru tratamentul pacienţilor cu forme uşoare şi medii de COVID-19, dar care au factori de risc pentru agravarea bolii, informează news.ro.
Totodată, Comisia de specialitate a transmis care sunt criteriile după care sunt selectaţi pacienţii, aceştia urmând a fi îndrumaţi şi de medicii de familie pentru a beneficia de acest tratament.
"Ministerul Sănătăţii a repartizat astăzi, 2 noiembrie 2021, un număr de 7.500 de doze de anticorpi monoclonali în 147 de spitale care tratează pacienţi infectaţi cu SARS-COV-2. Medicamentele au fost achiziţionate în baza Acordului-Cadru SANTE/2020/ C3/091 încheiat între Comisia Europeană şi firma producătoare, iar fondurile au fost alocate în luna septembrie a acestui an din Rezerva bugetului de stat", a transmis MS.
La solicitarea ministrului interimar al Sănătăţii, Cseke Attila, Comisia de specialitate de boli infecţioase a realizat o Informare către profesioniştii din sistemul sanitar privind modul de administrare al acestor medicamente care a fost transmisă de către Ministerul Sănătăţii în toare unităţile sanitare cărora le-a fost distribuit produsul. Mai mult, preşedintele Comisiei de boli infecţioase a Ministerului Sănătăţii, dr. Virgil Musta, a susţinut săptămâna trecută o videoconferinţă cu medicii care administrează medicamentul, în cadrul căreia a explicat modul de administrare şi a răspuns la întrebări.
"Anticorpii monoclonali sunt medicamente inovatoare care se administrează în formele uşoare şi medii de boală. Corect utilizate, aceste medicamente previn cu succes trecerea la stadii severe. Reprezintă o şansă pentru noi să mai atenuăm internările în secţiile de terapie intensivă. Din această cauză am solicitat conducerii Comisiei de speialitate şi reprezentanţilor MS implicare maximă în valorificarea lor. Fac apel şi la medicii de familie care au un rol important în catagrafierea şi îndrumarea viitorilor beneficiari ai acestor terapii", a spus Cseke Attila, ministrul Sănătăţii.
În România, conform protocolului de tratament al infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, anticorpii monoclonali - soluţie perfuzabilă se administrează pacienţilor cu forme uşoare şi medii de boală, care nu necesită administrare de oxigen şi care au factori de risc semnificativi pentru evoluţia severă a COVID-19, de preferat în primele 3-5 zile de la debutul simptomelor. Eficienţa anticorpilor monoclonali depinde de administrarea cât mai precoce după debutul bolii, nu mai târziu de primele 7 zile.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Fabricile mortii!
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2021, 01:48)
Mărturii horror din spitalele morții: ”Sunt niște criminali!”
Cristian Cernat, fost brancardier: ”A venit pe picioarele lui și în două zile era mort”
Pacienți lăsați să moară singuri în saloane, oxigen administrat în exces, tratamente psihotrope și, în general, fabrica perfectă de morți Covid. Așa descrie sistemul un brancardier, de profesie inginer electromecanic, care a ajuns, din întâmplare, să lucreze 6 luni într-un spital Covid, din decembrie 2020 până în mai 2021. ”Sunteți niște criminali”, le-a spus brancardierul medicilor și asistentelor din spital.
Cristian Cernat, un inginer electromecanic în vârstă de 28 de ani, a ajuns, printr-o conjunctură, să lucreze temporar ca brancardier în Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Oradea. Ceea ce a văzut acolo l-a marcat pe viață. Deși lua un salariu bunicel, de 6.000 de lei pe lună, nu a putut să tacă, și a intrat în conflict cu medicii și asistentele de acolo, cărora le-a și spus că sunt niște criminali, pentru că îi omoară pe pacienți. Cum să auzi ce se întâmplă în spitalele Covid, când nimeni din sistem nu-și riscă salariile cu sporuri de 85%? Un medic specialist pleacă acasă cu 30.000 de lei pe lună, un medic rezident cu 13.000 de lei, o asistentă cu 9.000 de lei, iar o infirmieră, cu 5.000 de lei. Ce fac pentru acești bani? Probabil ce li s-a ordonat.
”Mulți se plângeau în spital și se plâng și acum că le ard plămânii. Le dădeau oxigen la maxim pacienților, că noi, brancardierii, reglam oxigenul, la indicația medicilor. Și le dădeam 15 litri de oxigen pe minut, ceea ce este enorm. Îmi spuneau pacienții că îi ustură, că nu au aer, că se simt amețiți, că nu au vlagă. De câteva ori le-am redus eu presiunea oxigenului. Erau oameni de 80-90 de ani care își dădeau masca de oxigen jos, pentru că le făcea rău. Oxigenul începea să fie administrat din camera de primire. Așa spunea medicul, chiar dacă pacienții spuneau că nu au nevoie. Dacă aveau sub 95% saturație începeau să le dea oxigen. Toți veneau în Ambulanță cu oxigenul. Apoi pe salon iar oxigen. Iar medicii nu știu de unde scoteau cifrele, că la unii îmi spunea să le pun 8 litri pe minut, la alții 10, la alții 15, fără să facă o analiză a concentrației gazelor din sânge. După ce le băga oxigen starea pacienților începea să se degradeze, nici vorbă să se facă bine. Eu aș vrea din tot sufletul să dau de persoane pe care eu le-am internat și să stau de vorbă cu ele acum, după câteva luni, chiar sunt curios dacă mai trăiește cineva”, ne-a declarat Cristian Cernat, fost brancardier la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Oradea.
”Veneau pe picioarele lor și mureau în două-trei zile”
Brancardierul angajat temporar pe post se lega tot timpul de medici și de asistente că nu-și făceau treaba și că le dădeau sedative pacienților. ”M-am luat de asistente că le băgau medicamente psihotrope pacienților Covid. Le spuneam că este normal să fie agitat pacientul dacă ele i-au băgat nu știu ce în el, pentru că atunci când a venit nu avea nimic. A fost un caz cu un bătrân pe targă care a stat pe targă de la 2 noaptea, pentru că asistenta și medicul dormeau, și pe la 5 s-a trezit doamna doctor, m-a pus să-l duc sus, în salon, ca după nici 15 minute să fim chemați că bătrânul era agitat și voia să-și scoată branula că îl deranja tratamentul. L-au legat de pat și i-au dat diazepam. Trei ore cât a stat pe targă bătrânul nu a avut nimic, chiar a și adormit, iar când i-au băgat tratamentul a devenit agitat. După trei zile, când m-am întors la tură, nu mai era acolo, sigur a murit. A venit într-o zi un bărbat tânăr, de 30 și ceva de ani, pe picioarele lui, și după tratament, în două-trei ore a murit, deși nu avea alte boli. Nu știu ce tratament i-au dat, dar eu nu l-am auzit să tușească, nu avea oxigen. Omul a spus că nu se simte bine și că-l doare spatele”, ne spune Cristian Cernat.
Au murit în drum spre toaletă, de unde voiau să bea apă
Medicii nu ieșeau din camera de gardă, ne mai spune Cristian Cernat, și nu se știe ce făceau acolo, că nimeni altcineva nu avea acces. ”, le spuneam medicilor. Toaleta era în capătul celălalt al holului. Au fost cazuri de persoane care au murit în drum spre toaletă, pentru că s-au desaturat. Mureau de sete bolnavii. Dacă cerea un pahar cu apă, le spuneau că nu au pahare. Se târau până la baie, la capătul holului acela lung, să bea apă. Prin octombrie anul trecut s-a defectat stația de oxigen în spital și au murit 12 pacienți, dar nu s-a raportat nicăieri incidentul acesta. Eu știu pentru că i-am auzit pe medici vorbind”, ne-a mai precizat Cristian Cernat.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2021, 10:16)
pina acum ce ati asteptat , sa umpleti statistica cu morti la ati ? justitia ce face , sau e parte si ea la dezastru ?