Concursul pentru ocuparea posturilor de directori de unităţi de învăţământ se va încheia, definitiv, cel puţin teoretic, vineri. Ultima etapă a concursului - validarea în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar a rezultatelor finale şi transmiterea acestora la minister - este programată mâine, 16 decembrie, de anul viitor noii directori urmând să intre efectiv în "pâine". De la startul concursului s-au schimbat multe, au dispărut în bună măsură temele, au avut loc alegeri, iar până când noii directori vor prelua posturile, mai mult ca sigur vom avea un nou ministru al Educaţiei, doar sistemul rămâne acelaşi.
"Istoricul" concursului merită să fie reamintit, opoziţia la schimbare fiind una extraordinară. S-a încercat blocarea concursului printr-o iniţiativă legislativă în Parlament, dar şi reluarea unei probe, Colegiul Psihologilor din România contestând metodele de evaluare a candidaţilor. La sfârşitul lunii septembrie, ministrul Mircea Dumitru declara că iniţiativa din Senat a unor lideri ai PSD, legată de amânarea concursurilor reprezintă o continuare a unei politici de subordonare a şcolii intereselor de partid. În luna octombrie, după startul probei cu numărul doi, a interviului, membrii Colegiul Psihologilor din România au acuzat Ministerul Educaţiei că a evaluat psihologic candidaţii pentru postul de director fără să aibă acest drept, încălcând Legea 213/2004. Conform Colegiului Psihologilor, testarea aptitudinilor cognitive şi a competenţelor manageriale este obiectul psihologiei muncii şi organizaţionale şi pot fi făcute doar de profesionişti atestaţi. Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a răspuns imediat, susţinând că toată controversa pleacă de la o idee falsă, testul nu reprezintă o evaluare psihologică. Nici evaluarea CV-ului nu a fost o etapă liniştită, a reuşit să stârnească foarte multe controverse, transformate în contestaţii şi chiar plângeri penale. Candidaţii au considerat că includerea în comisiile de evaluare a reprezentanţilor autorităţilor publice locale a reprezentat o mare greşeală, mulţi dintre ei nu aveau abilităţile necesare efectuării unei astfel de sarcini sau, şi mai grav, aveau simpatii evidente pentru un candidat sau altul. În perioada rezervată contestării rezultatelor obţinute la proba de interviu din cadrul concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar, au fost înregistrate 281 de contestaţii. Cele mai multe contestaţii au fost depuse în judeţele Dolj (30) şi Timiş (23), respectiv în Capitală (25). O altă doleanţă a fost legată de deciziile de numire în funcţie, mai exact de lipsa de rapiditate a acestora, existând suspiciunea că după alegeri şi schimbarea Guvernului vor exista amânări menite să menţină cât mai mult în funcţie pe actualii directori.
Elevii şi profesorii aşteaptă cu interes numirea noului ministru, mai exact sunt interesaţi să vadă care vor fi reformele pe care acesta le va propune, fiind ştiut că absolut toţi miniştrii Educaţiei din ultimii 26 de ani au avut câte o iniţiativă în acest sens.