MINISTRUL AGRICULTURII, ADRIAN CHESNOIU: România este departe de o posibilă criză alimentară

Război, schimbări climatice, pandemie, acestea sunt câteva dintre chestiunile care produc îngrijorare la nivel global. La nivelul Uniunii Europene se iau măsuri, se fac strategii pentru a limita efectele acestor probleme, se încearcă o mobilizare colectivă împotriva crizei majore care ne pândeşte. Local, deocamdată, autorităţile susţin că nu sunt motive de îngrijorare în ceea ce priveşte o criză alimentară, dar e mult de lucru în privinţa poluării. Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a vorbit despre posibilitatea ca ţara noastră să se confrunte cu o criză alimentară în perioada următoare: "Am văzut că, în ultima perioadă, este foarte mult interes pe acest subiect. Doresc să aduc în atenţie anul 2020 când a fost, probabil, cel mai secetos an din ultimii 20 de ani, am avut o suprafaţă de aproape 1 milion de hectare de teren arabil calamitate sau cu productivitate extrem de redusă din cauza secetei, dar, cu toate acestea, agricultura României a reuşit să asigure necesarul de consum de grâu, la nivel intern, şi să realizeze chiar un excedent de aproximativ 2 milioane de tone. Necesarul nostru de consum intern este situat undeva la 4,5 milioane de tone de grâu anual, iar producţia realizată în 2020 a fost de 6,5 milioane de tone. Prin urmare, iată că şi în cel mai rău an, din punct de vedere climateric, fermierii români au reuşit să asigure necesarul de grâu pentru consumul intern şi să realizeze şi un excedent pentru export. Lucrul acesta ne dă liniştea necesară în a înţelege că România este departe de a se afla într-o situaţie de apariţie a unei crize alimentare. Desigur că este important ca întotdeauna să ne asigurăm stabilitatatea, să fim siguri că nivelul producţiei este unu stabil. Pot să vă asigur că şi anul acesta avem un nivel de producţie stabil la principalele cereale de toamnă". Adrian Chesnoiu a făcut aceste declaraţii la conferinţa "Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?", organizată de DC News. Ministrul Adrian Chesnoiu a vorbit şi despre sistemul de irigaţii: "În plan naţional strategic viitor, ceea ce reprezintă planul care guvernează gestionarea fondurilor europene pe care România le are la dispoziţie în exerciţiul financiar 2023-2027, alocăm 500 de milioane de euro pentru reabilitarea sistemului secundar de irigaţii, pe de o parte, iar din aceştia, 100 de milioane sunt destinaţi micro-sistemelor locale de irigaţii la nivelul fermei. Mi-aş dori, ca ministru al Agriculturii, ca la renegocierea pe care o vom avea cu Comisia Europeană, irigaţiile şi investiţiile în irigaţii, ca o componentă de combatere a efectelor schimbărilor climatice şi de acordare de subvenţii fermierilor români în derularea activităţii agricole, să fie o temă care să vizeze această modificare, pentru că avem nevoie de investiţii în sistemul naţional de irigaţii, dar nu oprindu-ne doar aici".

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna, prezent la acelaşi eveniment, a vorbit despre creşterea temperaturilor anuale, dar şi despre capitala europeană care are un sistem centralizat de răcire a aerului: "Aceste transformări nu se întâmplă doar în natură, în afara satelor, în afara oraşelor. Bucureştiul are o medie de creştere a temperaturii anuale de peste 2 grade Celsius, Viena este la peste 3. Vom face, împreună cu doamna Mateescu (n.r. Elena Mateescu, directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie), o analiză la nivel naţional, ca să urmărim efectele schimbărilor climatice în ceea ce priveşte creşterea temperaturii medii în oraşe. Aceste lucruri ne vor costa, pentru că imediat ce creşte temperatura medie, creşte costul răcirii aerului în apartamente, imediat ce renunţăm la sistemele centralizate de încălzire, vom pune o presiune asupra mediului. Viena, de exemplu, are sistem de răcire a apartamentelor în sistem centralizat. Imediat ce renunţăm la ele, punem o presiune şi mai mare asupra mediului în oraşul respectiv, asupra aerului în acel oraş şi asupra calităţii vieţii de acolo".

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, a oferit un plan pentru îmbunătăţirea calităţii terenurilor necultivabile pentru a combate poluarea: "Bucureştiul are mari probleme cu poluarea, domnul ministru ştie şi îi mulţumesc încă o dată pentru că s-a implicat mult în a debloca o problemă a Bucureştiului, pe zona de comunicare, între PMB şi primăriile de sector. Aş vrea să spun cum s-ar putea implica administraţia publică locală, dar hai să vorbim doar despre Bucureşti. Bucureştiul poate genera peste 500 de tone de compost în fiecare zi, lucru care nu se întâmplă. Sectorul 3 a făcut, într-adevăr, nişte paşi, de exemplu anul trecut noi am deviat de la groapă de gunoi 60%. Cu sincopele aferente, fiind pionieri pe zona asta, într-un sistem unde mai avem mult de lucru până să ajungem să gestionăm chestiunea asta correct. Cu acest compost am putea îmbunătăţi calitatea terenurilor necultivabile. Zeci de hectare ar putea fi îmbunătăţite zilnic doar cu compostul din Bucureşti, iar pentru asta, domnule ministru (n.r. Chesnoiu), avem nevoie de acele norme ale compostului. Pe de altă parte, domnule ministru Barna, ne-aţi ajuta foarte tare dacă de la Agenţia Fondului de Mediu s-ar finanţa facilităţi de compostare. În felul acesta imbunătăţim terenurile şi reducem depozitarea de deşeuri, care este un obiectiv pe care îl avem şi trebuie să îl îndeplinim pentru că este necesar. Pe lângă asta, avem nevoie de păduri, acestea rezolvă o mare parte din problemă, de aceea cred că soluţia este să împădurim oraşele, iar asta încercăm noi să facem în Sectorul 3. Doar anul trecut am plantat peste 20.000 de copaci în Sectorul 3 şi procesul continuă, pentru că nu ne ajută doar din perspectiva dioxidului de carbon, ci şi din perspectiva calităţii aerului".

Schimbările climatice şi degradarea mediului sunt o ameninţare majoră pentru Europa şi pentru întreaga lume. Uniunea Europeană a adoptat o strategie pe termen lung, compusă din Pactul ecologic european şi Legea climei. Ultima transpune în lege obiectivul stabilit de prima, astfel încât statele membre să poată deveni neutre din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050. În cadrul Strategiei UE privind adaptarea la schimbările climatice se urmăreşte creşterea rezilienţei Europei la schimbările climatice.