MINISTRUL FINANŢELOR, FLORIN CÎŢU: Vom avea probleme cu investitorii străini dacă Parlamentul va interveni direct în administrarea datoriei publice

Ţara noastră va avea probleme cu investitorii străini dacă va fi aprobat proiectul care prevede ca Parlamentul să intervină direct în modul de adminis-trare a datoriei publice, consideră ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.

Oficialul a precizat, sâmbătă, în cadrul unei emisiuni televizate: "Proiectul ca Parlamentul să intervină direct în modul de administrare a datoriei publice va arunca în aer investitorii. Dacă investitorii străini aud de aşa ceva, iarăşi o să avem probleme. Aşa cum au făcut cu Ordonanţa 114, aceiaşi oameni care au venit cu Ordonanţa 114 vin cu această ideea tâmpită. Dar nu au alte idei decât să controleze, să strângă, să ţină totul sub control? Şi cine? Nişte oameni care nu se pricep, sunt oameni care nu au experienţă şi nici expertiză în acest domeniu (...) Este clar că socialii vor să controleze tot. Anul trecut voiau să controleze Banca Naţională, să ia deciziile Băncii Naţionale, acum şi decizia de adminis-trare a datoriei publice".

Florin Cîţu a explicat, citat de Agerpres, că statul trebuie să se împrumute pentru a acoperi deficitul, care a fost de 29 miliarde lei în primele zece luni din 2019, dar a semnalat că împrumuturile se fac la dobânzi mai mici: "Deficitul bugetar la zece luni a crescut - era un miliard de lei în 2016, în 2017 - 7 miliarde, în 2018 de 21 miliarde şi în 2019 a fost 29 miliarde lei. De acolo vin problemele, de la trei ani de guvernare PSD care au creat această problemă în buget. Acest deficit este cel pe care trebuie să îl împrumutăm azi, dar în noi au încredere pieţele şi noi azi ne împrumutăm mai ieftin, pentru că ştiu că vom corecta lucrurile. Noi azi corectăm ce au făcut aceşti oameni în ultimii trei ani".

Şeful de la Finanţe a precizat că dobânzile sunt în scădere atât pe pieţele internaţionale, cât şi pe cele locale, dobânzile reducându-se constant, zilnic, de la mijlocul lunii noiembrie.

Florin Cîţu a adăugat: "Acesta este testul investitorilor pentru acest Guvern şi mie mi se pare că este cel mai bun test al modului în care administrea-ză acest Guvern România. Împrumuturile le facem transparent. (...) Împrumuturile au două destinaţii: de acoperit deficitul şi finanţările pe care le avem din anii precedenţi. Dacă ne axăm doar pe cifre şi pe necesar de finanţare, atunci putem să creăm acele titluri isterice. Dacă ne uităm la partea de cost de finanţare, ne împrumutăm mai ieftin decât s-a împrumutat Guvernul precedent. Guvernul precedent a crescut dobânda de la 0,87% la 5,38%. Noi, într-o lună şi jumătate am reuşit să scădem dobânda la toate scadenţele. Şi scad în fiecare zi şi acesta este testul investitorilor şi arată clar că facem un lucru bun".

Potrivit datelor prezentate de minis-trul de resort, "după opt ani de guvernare socială" se plătesc 9 miliarde lei, lunar, pe salarii, aproape 11 miliarde lei pe pensii, circa 4 miliarde lei pentru medicamente, 1 miliard de lei în avans pentru subvenţia în agricultură etc.

• Cîţu va cere acordul CSAT să încredinţeze direct, unei companii, informatizarea ANAF

Ministrul Cîţu a mai spus, sâmbătă, că va cere acordul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) să încredinţeze în mod direct, unei companii, proiectul de informatizare a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), astfel încât procesul să fie gata în perioada martie-aprilie.

"În ultimii doi ani, statul a forţat companiile private să cumpere case de marcat sofisticate şi softuri, dar ANAF nu este gata, nici măcar nu a început licitaţia pentru softul necesar care să conecteze ANAF de aceste case de marcat. Este o responsabilitate criminală din partea statului: să-i pui pe aceşti oameni să dea bani, să-i ameninţi cu amenzi şi apoi tu să nu fii gata", a spus Cîţu, la Digi 24, menţionând: "Forţez lucrurile prin CSAT. Dacă stau şi merg pe mâna funcţionarilor publici care se ocupă de ani de zile, aceiaşi, de informatizarea ANAF, nu ajungem nicăieri. Când am venit în minister, mi s-a spus că în mai o rezolvăm. Apoi am mai stat, mi s-a spus că în iulie este termenul. Acum aud de septembrie-octombrie. Nu mai avem timp, după 30 de ani, să stăm cu acelaşi sistem ANAF. CSAT e modul în care eu încerc să ocolesc acei funcţionari care stau acolo de ani de zile şi-şi protejează sectorul, să nu îi deranjeze nimeni. Vom face încredinţare directă unei companii. Vom avea mai multe companii la care ne vom uita şi vom avea câteva criterii de încredinţare directă, să fie mai rapid, să avem acest soft, să conectăm ANAF la secolul acesta în câteva luni, sper cât mai repede, în martie-aprilie să rezolvăm situaţia".

El a subliniat că CSAT va declara acest proiect de importanţă naţională, ceea ce va permite încredinţarea directă: "E mai mult o disperare, mergem în CSAT din disperare, pentru că altfel nu poţi să mişti lucrurile. Trebuie să intri direct în ei. Sunt oameni care sunt acolo se pare doar să facă rău României. Nu există nicio scuză. Nicio scuză. Să ai sectorul privat pregătit de aproape un an şi jumătate şi tu nici măcar să nu ai caietul de sarcini pentru licitaţie - doar rea-voinţă şi poate şi alte interese".

Cîţu a subliniat că aceasta va fi cea mai bună investiţie făcută de România în ultimii 30 de ani, concluzionând: "Nu se va încredinţa aşa, primei firme venite. Aşa cum se face şi pentru licitaţii de armament, se face şi pentru autostrăzi, aşa se poate face şi aici. Se face o analiză de piaţă să vezi care sunt companiile şi indicatorii, dar procedura este mult mai rapidă. (...) Este vorba de infrastructura ANAF, servere, sunt mai multe aspecte. Nu pot să vă spun costurile, dar veniturile pe care sperăm să le încasăm, în urma informatizării, sunt de zeci de miliarde de lei. Va fi cea mai bună investiţie pe care a făcut-o România în ultimii 30 de ani".

El a amintit că au fost alocaţi bani până acum pentru acest proiect de la bugetul de stat şi au fost cumpărate servere care stau pe holuri de trei ani, neutilizate: "Acolo s-au plătit 30 de milioane de la Banca Mondială şi 300 de milioane de la buget. Banii au fost cheltuiţi şi au fost bani de fiecare dată. Eu n-am nevoie de aşa de mulţi bani ca să fac asta. Eu am trecut printr-un proces complicat de implementare de soft la o bancă unde am lucrat şi sumele care se vehiculează pentru sectorul public nu se vehiculează pentru sectorul privat. Niciodată", a mai spus minis-trul.

Întrebat dacă acei funcţionari care i-au spus că sistemul ANAF nu poate fi informatizat mai devreme de septembrie-octombrie, mai lucrează în minister, Cîţu a arătat că o practică în rândul funcţionarilor publici, atunci când sunt traşi la răs-pundere, este de a-şi lua concediu medical: "Când începi să îi intrebi de ce nu-şi fac treaba, intră în concediu medical. Nu pot să înţeleg sistemul medical şi medicii care îşi asumă riscul de a da unui funcţionar public concediu peste noapte. Sunt exemple multiple, când vrei să muţi sau să tragi la răspundere un funcţionar public, el intră în concediu medical. Acest lucru trebuie să înceteze".