Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene a semnat şase contracte de finanţare pentru înfiinţarea, restaurarea şi modernizarea de muzee şi case memoriale, în cadrul Componentei 11 - Turism şi Cultură a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). La eveniment au participat, alături de ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu şi secretarul de stat Csilla Hegedu, conform unui comunicat de presă remis Redacţiei.
"Ne aflăm la un prag unde încheiem o etapă intensă de pregătire a proiectelor şi ne îndreptăm spre o etapă laborioasă de realizare a unor investiţii aşteptate, în valori cultural-istorice de interes naţional şi european. Este vorba de şase investiţii în muzee şi memoriale care vor contribui la înţelegerea istoriei României, a recunoaşterii memoriei comunismului şi a consecinţelor sale. Sunt obiective culturale şi istorice necesare pentru reconcilierea cu trecutul, dar şi pentru educarea generaţiilor născute după anul 1990. Aceste investiţii se vor constitui totodată şi în resurse importante de cercetare a istoriei, în particular a mecanismelor conflictelor şi opresiunii. Ne aşteptăm ca aceste muzee pentru care alocăm 35 de milioane de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă să devină un punct central al comunităţii în care vor funcţiona", a declarat ministrul Marcel Boloş.
Potrivit sursei citate, valoarea totală a investiţiilor din PNRR pentru cele 6 contracte semnate astăzi este de 35 milioane euro. Finanţarea este acordată prin cele două apeluri de proiecte din cadrul Investiţiei I2. Modernizarea/crearea de muzee şi memoriale din Componenta C11 -Turism şi cultură a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României. Valoarea totală a alocării din PNRR pentru cele două apeluri de proiecte este de 68,5 milioane euro.
"România este datoare cu recunoaşterea dramelor provocate oamenilor şi societăţii de regimurile totalitare şi avem această responsabilitate, de a educa generaţiile viitoare într-un mod interactiv şi participativ, astfel încât greşelile istoriei să ne fie cu adevărat lecţii şi să construim o societate care să aibă la bază valorile europene. Prin astfel de investiţii, se creează o constelaţie a locurilor suferinţei pe care nu avem voie să le uităm. În continuare, trebuie să facem demersuri pentru a atrage tinerii către toate aceste muzee. Felicit pe toţi cei care au făcut ca iniţiativele pentru valorificarea patrimoniului cultural naţional să se transforme în acţiuni concrete", a transmis ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu.
"Într-o anumită măsură, se va schimba viaţa oamenilor din aceste oraşe, va fi mai bună atât pentru tineri, cât şi pentru cei în vârstă. Când obiectul contractelor semnate astăzi se va materializa, nu doar că vor fi promovate obiectivele turistice/culturale tematice de mare importanţă pentru România, dar se vor crea şi noi locuri de muncă în industria turistică. Selecţia locurilor şi tematicii muzeelor propuse a fost realizată având în vedere, pe de o parte, valoarea simbolică a locaţiilor în lupta împotriva regimurilor totalitare, precum şi contribuţia lor la dezvoltarea coeziunii socio-economice şi scăderea disparităţilor", a transmis secretarul de stat Csilla Hegedus.
Prin contractele semnate astăzi vor fi finanţate:
Muzeul identităţilor şi conflictelor transilvănene (Floreşti) - 15 milioane de euro
Noul complex muzeal nou din judeţul Cluj este conceput ca extindere a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, care prezintă în format fizic şi digital istoria tuturor etniilor care au trăit pe teritoriul Transilvaniei de-a lungul istoriei, modul lor de interacţiune şi convieţuire.
Se prevede depozitarea, conservarea, restaurarea şi digitalizarea patrimoniului Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, realizarea expoziţiilor interactive, crearea de module de educaţie muzeală şi de cunoaştere a patrimoniului pentru şcolile şi instituţiile de cultură din România, şi dezvoltarea unui centru al comunităţii pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţilor şi pentru o mai bună cunoaştere a istoriei comune.
Memorialul Revoluţiei-decembrie 1989 (Timişoara) - 3,8 milioane euro
Creionarea unui Traseu al Revoluţiei din 1989, în contextul proiectului "Timişoara Capitală Europeană a Culturii" care are ca scop regândirea modului în care este reflectată revoluţia în spaţiul public. Acest traseu presupune reamenajarea spaţiilor publice pentru a marca punctele centrale ale acelor zile din decembrie 1989: Piaţa Maria, Podul Maria, Piaţa Victoriei (Zona dintre primărie şi catedrală este una dintre cele mai "fierbinţi" pe harta Revoluţiei), Opera (Palatul Culturii), Piaţa Libertăţii, Piaţa Sf. Gheorghe, fostul sediu judeţean al P.C.R. (actuala prefectură), Podul Decebal, Parcul Poporului şi "Complexul Memorial" din Cimitirul Eroilor din Calea Lipovei.
Memorialul Victimelor (Sighetul Marmaţiei) - 1,74 milioane euro
Muzeul de la Sighet dedicat victimelor comunismului este singurul obiectiv din România care a obţinut titlul Marca Patrimoniului European.
Investiţiile finanţate prin PNRR presupun realizarea unui spaţiu expoziţional, a unui centru multifuncţional dedicat programelor educaţionale şi de cercetare, care presupune achiziţionarea unei clădiri în imediata vecinătate a Memorialului, legată istoric de clădirea fostei închisori (fostă clădire administrativă).
Muzeul Industrializării forţate şi al dezrădăcinării (Satu Mare) - 4,2 milioane euro
Scopul proiectului este să colecteze, să digitalizeze şi să prezinte procesul de industrializare forţată, prin conversia unei clădiri simbolice într-un muzeu reprezentativ, în care elemente autentice din acea perioadă şi tehnologii digitale oferă vizitatorilor o experienţă unică şi memorabilă.
Prin acest proiect, se va da o nouă destinaţie unui clădiri de patrimoniu aflată într-o stare degradată, edificarea acestui muzeu contribuind astfel şi la reabilitarea respectivei zone a municipiul Satu Mare.
Râpa Robilor (Aiud) - 0,46 milioane euro
În perioada comunistă, penitenciarul din Aiud a fost una din cele mai dure închisori ale sistemului represiv din România.
În anul 1992, deţinuţii care au supravieţuit acestei închisori, au luat decizia de a ridica un monument numit "Calvarul Aiudului", înalt de 18 metri, lat de 6 metri şi lung de 27 de metri, pe "Râpa Robilor", locul unde au fost îngropaţi deţinuţii decedaţi în penitenciar.
Prin proiectul finanţat din PNRR se vor realiza spaţii expoziţionale prin construirea unei clădiri adecvate acestei destinaţii.
Muzeul ororilor comunismului (Sfântu Gheorghe) - 9,59 milioane de euro
Baza muzeului o va reprezenta expoziţia permanentă, care prezintă perioada comunismului în toate aspectele sale, de la apariţia ei până la schimbarea regimului din 1989. Amenajarea acestei expoziţii prin combinaţia obiectelor autentice şi a tehnologiei digitale va asigura vizitatorilor o experienţă unică de a retrăi şi a cunoaşte trecutul recent.
Muzeul va avea un spaţiu multifuncţional pentru expoziţii tematice, dar şi lansări de carte sau prezentări de filme.
Componenta 11 - Turism şi Cultură din PNRR, prin care sunt finanţate aceste investiţii, dispune de o alocare totală de 449 milioane de euro, se mai arată în comunicat.