MIRCEA GEOANĂ: "Grupul de luptă din România va ajunge curând la starea operaţională completă"

NATO a activat planurile de apărare pentru a proteja statele membre, a dislocat trupe, care includ 140.000 de militari sub comanda alianţei, şi a suplimentat forţele aeriene şi navale pe Flancul Estic pentru ranforsarea apărării în această zonă, a afirmat Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, într-un briefing de presă pe care l-a susţinut în sistem videoconferinţă, în această seară, de la Bruxelles.

"Ne confruntăm cu o nouă realitate pentru securitatea europeană şi trebuie să regândim apărarea colectivă şi descurajarea oricărui tip de agresiune pe termen scurt, mediu şi lung. Astăzi, în urma şedinţei pe care am avut-o cu miniştrii apărării naţionale din statele membre ale alianţei, comandanţii au primit ordin de dezvoltare operaţională în toate domeniile. În dimensiunea terestră, vor fi incluse forţe militare sporite pe Flancul Estic, inclusiv în România, cu echipamente şi sprijin logistic pre-poziţionat. În zona aeriană, suplimentăm numărul de avioane şi numărul misiunilor de poliţie aeriană desfăşurate pe Flancul Estic. În zona maritimă, portavioanele, navele şi submarinele vor trece la nivelul de vigilenţă sporită. Luăm în considerare întărirea capacităţii cibernetice a alianţei şi capabilităţilor în domeniul aerospaţial. Noua postură ranforsată implică investiţii masive şi de aceea alocarea de 2% din PIB trebuie sa fie minimul cheltuit pentru apărare", a declarat Mircea Geoană.

Secretarul general adjunct al alianţei a precizat că va fi continuat ritmul accelerat al luării deciziilor politice, militare şi strategice, în perspectiva Summitului NATO de la Madrid, privind deciziile de apărare consolidată pe Flancul Estic şi măsurile de păstrare a investiţiilor în privinţa avantajului tehnologic pe care aliaţii îl au faţă de Federaţia Rusă.

"Vom continua să oferim sprijin deplin Ucrainei, inclusiv în zona militară, financiară şi a ajutorului militar. (...) Săptămâna viitoare vom avea la Bruxelles un summit extraordinar al NATO în care vom discuta despre răspunsul imediat şi despre schimbările pe care trebuie să le facem pentru securitatea noastră pe termen lung. Miniştrii apărării din statele membre şi secretarul general al NATO au însărcinat autorităţile militare să ne dea avizul la opţiunile de ranforsare a posturii alianţei pe Flancul estic. Ceea ce am avut din 2014 în zona Mării Baltice şi la Marea Neagră se vor dovedi insuficiente pentru următoarea perioadă. Liderii alianţei vor analiza opţiunile care vor fi prezentate factorilor politici la reuniunea miniştrilor apăării de peste două luni, urmând ca decizia finală privind conturul prezenţei ranforsate să fie luată la summitul de la Madrid. Există un sentiment puternic că postura trebuie ranforsată semnificativ pe Flancul estic. Lucrăm pentru ca grupurile de luptă, inclusiv cel din România, să devină funcţionale. (...) Grupul de luptă din România, condus de Franţa, a trecut de faza de capacitate operaţională iniţială şi avem indicii că în curând se va ajunge la starea operaţională, completă a acestuia, urmând ca pe baza deciziilor de la Madrid să vedem care va fi noua sa dimensiune şi dacă va fi ranforsat", a spus Mircea Geoană, care a menţionat că pentru asigurarea unei depline coerenţe a întregului Flanc estic vor fi înfiinţate încă trei grupuri de luptă, câte unul în Bulgaria, Ungaria şi Slovacia.

Înaltul oficial al NATO a precizat că misiunea centrală a alianţei este de a proteja întregul teritoriu al acesteia şi populaţia din statele membre, orice atac împotriva acestora fiind de natură să ducă la activarea imediată a articolului 5 privind apărarea colectivă.

"Comandamentul suprem aliat, pe baza planurilor şi deciziilor liderilor va avea la îndemână întreg setul de capabilităţi şi va decide unde le va folosi. Am activat pentru prima dată forţa de reacţie rapidă a NATO, iar comandamentul suprem a decis ca în România să vină 500 de militari francezi şi 300 militari belgieni, drept avangardă pentru viitoarele trupe care vor ajunge în ţara noastră. La fel este pe aerian şi pe naval", a spus secretarul general adjunct al NATO, care a arătat că în acest moment alianţa nu are indicii cu privire la un desant rus iminent în zona Odesei, ci cu privire la creşterea forţelor şi a agresivităţii Federaţiei Ruse în zona Mariupol.

Mircea Geoană a reiterat faptul că NATO nu poate interveni militar în Ucraina şi nici nu poate exercita operaţiuni de apărare a spaţiului aerian al ţării respective, deoarece aceasta ar însemna un război direct cu Federaţia Rusă, ceea ce trebuie evitat, deoarece un astfel de conflict militar echivalează cu declanşarea celui de-al treilea război mondial.

Întrebat în legătură cu incidentele privind dronele care au ajuns în spaţiul aerian aliat din zona Federaţiei Ruse şi Ucraina, Geoană a arătat că acestea sunt monitorizate de sistemele de apărare antirachetă NATO, dar că este necesară o nouă arhitectură upgradată, de apărare antirachetă, care să răspundă în timp real, rapid oricărei provocări.

Secretarul general adjunct al NATO a afirmat că oficialii alianţei nu anticipează un risc al unui atac deliberat al Federaţiei Ruse asupra teritoriului aliat sau al unui stat membru.

"Nu sunt îngrijorări în acest sens nici în zona Mării Negre şi nici în zona Mării Baltice", a concluzionat Mircea Geoană.