Modernizarea irigaţiilor şi soiuri hibride,obiectivele strategiei antisecetă pe 25 ani

Modernizarea sistemului de irigaţii, extinderea soiurilor rezistente la secetă, precum şi realizarea unui sistem de perdele forestiere, reprezintă o parte din obiectivele prezentate în proiectul de strategie privind combaterea secetei pe termen lung.

Conform acestei strategii, Admistraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF) va identifica sistemele de irigaţii care vor intra într-un proces de modernizare, prioritare fiind sistemele din zonele unde există cereri mari pentru irigaţii. Potrivit estimărilor ANIF, se pot moderniza sistemele de irigaţii aferente unei suprafeţe de aproximativ 1,5 milioane de hectare.

De asemenea, se intenţionează încurajarea amenajărilor locale de irigaţii, pe baza accesului la sursele locale de apă. Acest obiectiv este justificat de faptul că sistemul naţional de irigaţii "nu poate fi realizat pentru a răspunde tuturor nevoilor de irigaţii din agricultură".

În ceea ce priveşte problema soiurilor utilizate în agricultură, în strategia pe termen lung se propune identificarea unor hibrizi rezistenţi la secetă.

"Cele mai vulnerabile specii cultivate vor fi îndeosebi culturile anuale de cerealiere şi prăşitoare, deficitul de apă din anotimpul de vară care coincide cu perioada cerinţelor maxime faţă de apă a plantelor determinând scăderi importante de producţie", se arată în proiectul de strategie naţională contra secetei.

Astfel, se impune diversificarea culturilor de câmp şi extinderea soiurilor şi hibrizilor mai toleranţi la secetă. Nu doar culturile agricole, ci şi situaţia pajiştilor reprezintă o problemă în condiţii de secetă.

"După mai mulţi ani de secetă pe soiuri nisipoase se poate produce deşertificarea cu consecinţe socio-economice semnificative, aşa cum s-a întâmplat de mai mult timp în unele regiuni din sudul Olteniei. Schimbarea categoriei de folosinţă şi pajiştilor degradate, respectiv ameliorarea acestora prin lucrări costisitoare reprezintă astfel singurele măsuri care le pot readuce în circuitul productiv", se precizează în strategia antisecetă.

De asemenea, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va stabili anumite stimulente pentru reîmpădurirea terenurilor proprietate particulară defrişate într-o zonă afectată de secetă. Aceste lucrări vor fi finanţate în special din Fondul de Mediu, dar şi prin investiţiile verzi programate de Ministerul Mediului.

O altă măsură prevăzută în strategie se referă la posibilitatea de "a fi achiziţionate cu prioritate de către stat produsele agricole provenite din zonele afectate de secetă, cu condiţia ca acestea să îndeplinească standardele de calitate şi preţ necesare".

Potrivit strategiei antisecetă, se doreşte reînfiinţarea Direcţiei Pajiştilor din cadrul MADR, precum şi înfiinţarea unor structuri teritoriale responsabile cu acest domeniu. În egală măsură, se urmăreşte crearea în MADR a unei unităţi de agromediu.

Conform proiectului, o astfel de strategie naţională era necesară deoarece "seceta din vara acestui an a fost cea mai gravă din ultimii 60 de ani".