MONITORUL OFICIAL: Mergem contra UE la ajutoarele de stat

Companiile de la noi, fie ele de stat sau private, au beneficiat tot mai mult de ajutoare de stat după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, potrivit unor date publicate în Monitorul Oficial.

Acestea arată că evoluţia ajutoarelor de stat acordate la nivel naţional, în perioada 2009-2011, a fost diferită faţă de trendul ajutoarelor de stat acordate la nivelul Uniunii Europene.

Dacă în UE valoarea ajutoarelor de stat a scăzut de la an la an, res­pectiv de la 61,9 miliarde euro în anul 2009, la 52,9 miliarde euro în anul 2011, în România aceasta a înregistrat o evoluţie ascendentă, de la 188,2 milioane euro în anul 2009, la 283 milioane euro în 2011, pe fondul creşterii valorii ajutoarelor de stat acordate pentru protecţia mediului şi pentru dezvoltare regională.

Multe state membre au fost nevoite să-şi reducă volumul ajutoarelor de stat acordate, în anul 2011, ca urmare a constrângerilor bugetare mai stricte, ceea ce nu exclude amânarea cheltuielilor pentru anii următori sau reintroducerea ulterioară a măsurilor de ajutor de stat expirate, subliniază documentul citat.

În 2011, în România, au fost acordate ajutoare de stat în valoare de aproximativ 283 milioane euro, având o pondere de 0,53% din totalul ajutoarelor de stat comunitare, media UE fiind de circa 1,9 miliarde euro.

• "Ford" şi "Pirelli Tyres" - printre companiile care au obţinut cele mai mari ajutoare de stat

Ajutorul de stat naţional a avut, în general, o tendinţă de creştere, în perioada analizată. Astfel, în intervalul 2009-2011, valoarea ajutorului de stat din bugetul naţional a crescut de la 727,28 milioane lei la circa 1 miliard de lei, în 2011 cele mai importante ajutoare de stat fiind acordate în domeniul protecţiei mediului.

Analizând ajutorul de stat naţional ca pondere în Produsul Intern Brut, se constată aceeaşi tendinţă de creştere, de la 0,15% în anul 2009 la 0,21% în 2011, pe fondul creşterii ajutoarelor de stat acordate pentru dezvoltare regională şi pentru obiective orizontale, se arată în documentul citat.

În anul 2011, printre cei mai importanţi beneficiari (din punct de vedere al cuantumului ajutorului de stat primit) se numără "Ford" România, "Pirelli Tyres" România, "Aaylex Prod" Buzău, "Premium Aerotec" Ghimbav Braşov, "Lufkin Industries Ariceştii Rahtivani" Prahova, precum şi "Remar" SA Paşcani.

Volumul ajutoarelor de stat a cres­cut considerabil odată cu includerea ajutoarelor de stat acordate pentru realizarea unor servicii de interes economic general (SIEG).

Ajutorul de stat naţional, inclusiv SIEG, exprimat în milioane euro preţuri curente a avut un trend crescător, de la 517,52 milioane euro în 2009, la 629,48 milioane euro în 2011, cu o valoare minimă înregistrată în 2010 de 510,25 milioane euro.

Pentru viitor, vor fi promovate mai multe scheme de ajutor de stat, având ca obiectiv sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, pregătirea şi reconversia profesională a angajaţilor defavorizaţi, sprijinirea investiţiilor noi prin crearea şi susţinerea de noi locuri de muncă, încurajarea inovării în rândul microîntreprinderilor şi a structurilor de afaceri.

• Creştere consistentă a ajutoarelor de stat pentru mediul înconjurător, scădere pentru IMM şi în cercetare-dezvoltare

Ajutoarele de stat acordate pentru protecţia mediului înconjurător au crescut foarte mult, de la 2,53% în 2009, la 47,9% în 2011, ca pondere în totalul ajutoarelor de stat acordate din bugetul naţional.

În ceea ce priveşte ajutoarele de stat acordate pentru industria prelucrătoare, acestea au înregistrat o tendinţă oscilantă, cu un minim înregistrat în anul 2009, de 16,56% din total şi un maxim de 32,99%, în anul 2010.

Ajutoarele de stat acordate întreprinderilor mici şi mijlocii au avut un trend descrescător ca pondere în totalul ajutoarelor de stat din bugetul naţional, de la 3,07% în anul 2010 la 1,47% în 2011.

Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea reprezintă, la nivel comunitar, un element cheie în efortul de consolidare a competitivităţii economice europene şi de asigurare a creşterii durabile, fiind plasate în centrul strategiei Europa 2020.

În perioada 2009-2011, ajutoarele de stat acordate agenţilor economici care îşi desfăşoară activitatea în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării au avut un trend descrescător, respectiv de la 26,48 milioane euro în 2009, la 4,46 milioane euro în anul 2011.

Pe transporturi, dinamica ajutoarelor de stat a fost una oscilantă. Astfel, de la 2 milione de lei în 2008 s-a ajuns la 2,28 milioane lei în 2009, după care a fost o scădere până la 2,24 milioane lei în 2010 şi o nouă creştere, la 2,33 milioane lei, în 2011, cele mai multe astfel de fonduri fiind alocate sectorului feroviar.

Cu toate acestea, atât CFR Călători, cât şi Metrorex, dar şi Tarom au primit ajutoare de stat.

La nivelul anului 2011, se remarcă o scădere consistentă a valorii ajutorului de stat acordat pentru agricultură, până la 1 miliard de lei, de la 2,5 milioane lei - cât a fost acordat în 2009. Totuşi, faţă de anul anterior, în anul 2011 au fost acordate ajutoare de stat în domeniul agriculturii de peste 2,6 ori mai mari, ca urmare a revenirii economiei la nivel intern după criza economică globală care a afectat şi ţara noastră, mai menţionează documentul citat.

• UE vrea să încurajeze energia verde, prin acordarea de ajutoare de stat

Ajutoarele de stat acordate industriei extractive din ţara noastră, în perioada 2008-2010, au continuat să deţină o pondere semnificativă (în medie peste 44,2% pentru perioa­da analizată), însă, pe viitor, politica Uniunii Europene este de încurajare a resurselor regenerabile de energie, de realizare a unei economii europene sigure şi durabile, cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi cu un sprijin pe durată determinată, degresiv, pentru minele de cărbune necompetitive.

În anul 2011, industria extractivă nu a primit subvenţii din partea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, iar pentru perioada viitoare vor fi acordate ajutoare doar pentru închiderea minelor de cărbune necompetitive şi vor fi limitate strict la unităţile de producţie care sunt planificate în mod irevocabil pentru închidere.

În industria extractivă, o pondere importantă a avut-o protecţia mediului, în cadrul căreia, cea mai mare parte a ajutoarelor de stat a fost acordată Societăţii Comerciale de Conservare şi Închidere a Minelor Conversmin SA Bucureşti.

Volumul ajutoarelor de stat acordate în industria cărbunelui a cunoscut un trend descrescător, singurul beneficiar de astfel de fonduri fiind Compania Naţională a Huilei (CNH) Petroşani. Condiţia CE în acest caz a fost scăderea valorii ajutorului de stat de la an la an. Drept urmare, acest tip de ajutor a scăzut de la aproape 339 milioane lei în 2008 la circa 250 milioane lei în 2010.

• Creştere importantă a fondurilor comunitare acordate pe scheme de ajutor de stat

Valoarea fondurilor comunitare atrase sub forma cofinanţărilor în cadrul schemelor de ajutor de stat a crescut foarte mult, de la 96,25 milioane lei în 2009, până la 1,3 miliarde lei în 2011, ceea ce reprezintă 0,23% din PIB.

Începând cu anul 2009, au fost acordate ajutoare de stat din fonduri comunitare sub forma cofinanţărilor în cadrul anumitor scheme de ajutor de stat sau ca ajutoare de minimis.

Valoarea ajutoarelor de stat din fonduri europene, în 2011, a fost de 1,3 miliarde lei, faţă de 96,15 milioa­ne lei, în 2009.

Schemele de minimis au atras sume deosebit de importante din fonduri comunitare, peste 551,48 milioane lei fiind acordate întreprinderilor sub forma co-finanţărilor, în anul 2011, sumă ce depăşeşte cu mult valoarea ajutoarelor de minimis povenite din fonduri naţionale.

În ceea ce priveşte ajutorul de minimis, şi aici a fost înregistrată o creştere în perioada analizată, de la un minim de 28,89 milioane euro în 2009, la un maxim de 97,24 milioane de euro în 2011. Domeniile de activitate ale beneficiarilor de ajutoare de minimis sunt foarte variate, de la activităţi în cadrul industriei prelucrătoare, la comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, hoteluri şi restaurante, până la activităţi de servicii prestate întreprinderilor, învăţământ şi alte activităţi de servicii colective.