Moscova anunţă că a predat Kievului cele trei nave militare ucrainene confiscate în urmă cu un an

Rusia a anunţat că a predat luni Ucrainei trei nave militare confiscate în urmă cu peste un an în largul Crimeei, cu trei săptămâni înaintea unui summit menit să relanseze soluţionarea conflictului în estul separatist ucrainean, relatează AFP.

Predarea navelor - anunţată de Moscova dar neconfirmată imediat de Kiev - este al treilea episod al unei relative destinderi a relaţiilor între cele două ţări după alegerea, în aprilie, la preşedinţia ecraineană a fostului actor de comedie Volodimir Zelenski, care susţine o relansare a dialogului.

În septembrie, un schimb masiv de prozonieri a avut loc şi a permis întoarcerea în Ucraina a echipajelor celor trei nave, după zece luni de detenţie în Rusia.

De asemenea, primele retrageri de trupe ucrainene şi ale forţelor separatiste proruse au avut loc în trei sectoare ale liniei frontului, în estul ţării.

Ultimul semn al acesti "încălziri" - un summit la 9 decembrie la Paris - urmează să-i reunească pe Emmanuel Macron, Angela Merkel, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski. Preşedinţii rus şi ucrainean urmează să se întâlnească prima oară.

Niciun summit de acest tip, în "formatul Normandia", nu a mai avut loc din 2016, or tocmai acest forum este cel care organizează procesul de pace în urma acordurilor de la Minsk din 2016, aflat într-un punct mort de trei ani, informează AFP.

Kremlinul a confirmat luni această întâlnire, îndemnând să nu se aibă aşteptări "exagerate".

Războiul între separatiştii propruşi, pe care Moscova dezminte că-i susţine, şi Kiev s-a soldat cu aproximativ 13.000 de morţi de când a izbucnit, în 2014.

Înapoierea celor trei nave pare, astfel, un gest de bunăvoinţă din partea Moscovei.

Aceste nave au fost confiscate de Paza de Coastă rusă în noiembrie 2018, în largul Crimeei, un teritoriu ucrainean anexat de Moscova în 2014. Acest incident a constituit prima confruntare armată directă între cele două foste republici sovietice.

Ministerul rus de Externe a anunţat luni după-amiaza că a predat cele trei nave ucrainenilor, promiţând totodată "să continue să reprime ferm orice provocare la frontiere".

Marina ucraineană a declarat, la rândul său, că nu are de făcut "niciun comentariu".

Încă de duminică, o înregistrare video difuzată de presa din Crimeea surprindea navele remorcate de Paza de Coastă rusă în timp ce treceau pe sub podul construit de Moscova pentru a lega peninsula anexată de restul Rusiei, potrivit sursei citate.

Moscova a confiscat manu militari navele, denunţând o "provocare" şi acuzându-le de faptul că au pătruns ilegal în apele sale teritoriale, într-o regiune contestată a Mării Azov, prin Strâmtoarea Kerci. Paza de Coastă rusă a deschis, atunci, focul şi a luat prizonieri 24 de marinari, rănind trei.

Marinarii au fost eliberaţi în cadrul unui important schimb de prizonieri în septembrie, când a fost eliberat şi regizorul ucrainean Oleg Senţov şi a fost predat Moscovei un suspect în distrugerea în spaţiul aerian ucrainean a zborului MH17, în iulie 2014.

Încheierea la 9 noiembrie a unei retrageri a trupelor ucrainene şi separatiste proruse din trei mici sectoare ale liniei frontului, în estul Ucrainei, a îndeplinit o condiţie stabilită de Moscova în vederea participării la o relansare a procesului de pace.

Însă această retragere a trupelor, ordonată de către preşedintele Zelenski, este nepopulară în rândul unei părţi a populaţiei ucrainene, mai ales în rândul naţionaliştilor şi veteranilor, care au manifestat în număr mare entru a denunţao "capitulare".

Pentru Rusia, rezolvarea conflictului în estul Ucrainei înseamnă adoptarea unui statut de autonomie a teritoriilor separatiste Lugansk şi Doneţk, iar apoi organizarea unor alegerilocale în aceste regiuni larg rusofone situate la frontiera Rusiei.

Zelenski s-a declarat în favoarea acestor lucruri, după ce rebelii vor fi depus armele.

Kievul şi Moscova sunt la cuţite după instalarea la putere, în iarna lui 2014, a noilor autorităţi prooccidentale la Kiev şi anexarea Crimeei, conform AFP.

Ucrainenii şi occidentalii acuză totodată Rusia de susţinerea financiară şi militară a separatiştilor, ceea ce puterea rusă dezminte, în pofida constatărilor presei, inclusiv ale AFP.