Munca "la negru" şi corupţia ameninţă dezvoltarea României

Munca fără forme legale este un fenomen răspândit în România, încurajat de corupţia sistemului şi de lipsa legilor, şi o problemă esenţială, pe care ţara trebuie să o rezolve pentru a-şi putea continua dezvoltarea, conchide un studiu al Centrului de Dezvoltare al OCDE.

În opinia experţilor Centrului de Dezvoltare al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Denis Drechsler şi Theodora Xenogiani, un element care încurajează munca în afara cadrului legal este reprezentat de corupţia sistemului public şi de lipsa cadrului juridic care să pedepsească evaziunea fiscală.

OCDE atrage atenţia prin această analiză asupra faptului că sectorul muncii ilegale reflectă neîncredrerea românilor în instituţiile statului. "Reformele pot să rezolve multe, dar ele nu se substituie încrederii. Munca la negru în România reprezintă, mai presus de orice, expresia lipsei de încredere în instituţiile publice, percepţia negativă a rolului statului şi înţelegerea redusă a beneficiilor care derivă din contribuţiile sociale", se arată în studiul lui Dreschsler şi Xenogiani.

Studiul privind munca ilegală din Româ-nia nu ignoră faptul că "schimbarea durabilă necesită transformarea atitudinii oamenilor şi a convingerilor acestora", dar recomandă adoptarea unor politici mai inovative, precum campanii de informare, care ar putea schimba treptat opiniile oamenilor. "Chiar dacă aceste lucruri nu se vor întâmpla peste noapte, România trebuie să construiască pe baza unor reforme şi reglementări eficiente chiar acum", se arată în raportul OCDE.

"Mai mult de jumătate din locurile de muncă din România nu sunt incluse în legislaţia muncii. Angajaţii nu au adesea acces la protecţie socială şi la alte beneficii, iar plata neimpozitată, la plic, este practica uzuală", potrivit datelor OCDE, care concluzionează că munca ilegală la o asemenea scală reprezintă o reală problemă. "Acest lucru înseamnă sume mult mai mici rezultate din impozite, ceea ce oferă mai puţine oportunităţi pentru a asigura infrastructura necesară şi servicii publice. Insuficientele măsuri de siguranţă de care dispune sectorul muncii la negru determină o vulnerabilitate a populaţiei la şocuri economice şi sărăcie", scriu experţii.

Munca "la negru" este prezentă în numeroase sectoare, precum construcţiile, serviciile şi agricultura şi ia numeroase forme, precum firme neînregistrate, autoangajări false şi nedeclararea totală a veniturilor. Chiar dacă unele persoane aleg în mod deliberat să nu respecte sistemul, alţii nu au altă soluţie pentru supravieţuire decât munca "la negru", constată studiul.

Populaţia care nu îndeplineşte cerinţele necesare pentru a intra în sistemul de muncă legiferat - tinerii, bătrânii, precum şi cei necalificaţi - nu poate alege decât între sărăcie şi munca "la negru", arată analiza OCDE.

Experţii OCDE au constatat că angajatorii care nu respectă cadrul legal se plâng de impozite şi taxe mari şi reuşesc să scape pentru că nu există mecanisme suficiente pentru a pedepsi evaziunea fiscală. "Angajaţii, pe de altă parte, nu realizează că există o legătură directă între contribuţiile sociale şi beneficiile de care se pot folosi. În plus, aceştia se plâng de slaba calitate a serviciilor publice şi de aceea preferă munca "la negru". Un alt element care încurajează munca în afara cadrului legal este corupţia sistemului public", scriu specialiştii Centrului de Dezvoltare ai OCDE.

Raportul elaborat de Drechsler şi Xenogiani ajunge la concluzia că este foarte necesare o serie de programe sociale care să funcţioneze concret. "Încercările de a reduce munca "la negru" au şanse de succes variate. Introducerea impozitului unic în 2005 - urmărind aceleaşi efecte pozitive ca şi în Republica Cehă - ar putea reduce numărul angajaţilor "la negru". Reducerea valorilor contribuţiilor sociale pare a fi, de asemenea, un demers pozitiv", notează raportul.

Cei doi specialişti au evaluat mai multe iniţiative ale Guvernului român pentru a reduce sectorul muncii "la negru" şi au des-coperit că nu toate au fost eficiente. "Alte încercări, precum creşterea salariului minim, se pare că au limitat oportunităţile pentru angajare legală, mai ales pentru grupurile cele mai dezavantajate. Recentele programe de asistenţă, menite să-i ajute pe cei care lucrează fără reglementare legală, par să le fi dat acestora şi mai multe motive pentru a rămâne în afara sistemului", se arată în studiu.

"Reformele din România şi din alte ţări trebuie să promoveze avantajele muncii legale. În acelaşi timp, numeroase reforme nu reuşesc să-i atingă pe cei care sunt constrânşi să muncească ilegal, fiind necesară o abordare diferită pentru această categorie", continuă experţii OCDE.

Specialiştii de la OCDE sugerează că ar fi necesară dezvoltarea unor programe de calificare profesională. În plus, trebuie găsit, potrivit experţilor, echilibrul între asistenţa socială şi stimularea revenirii în sectorul muncii legale. Raportul OCDE atrage atenţia, la final, că reducerea contribuţiilor sociale trebuie să fie însoţită de simplificarea birocraţiei şi a procedurilor administrative pentru angajare şi pentru înregistrarea firmelor.