Negocieri pentru creşterea salariului minim, cu puşculiţa goală

• Sindicatele şi Guvernul discută, astăzi, cu cât va fi majorat salariul minim pe economie

• Ambele părţi admit că un nivel prea mare poate să creeze dezechilibre

Negocierile dintre sindicate şi membrii Guvernului pe tema salariaului minim sunt prognozate să se reia, astăzi, după ce vineri, discuţiile de la Ministerul Muncii nu au adut niciun rezultat.

Părţile nu se înţeleg pe valoarea salariului minim: sindicatele cer ca nivelul acestuia să fie de 750 lei, în timp ce Guvernul nu este dispus la atât, ci propune o creştere de la 600 lei, valoarea actuală, la 640 lei.

Pentru sindicalişti, valoarea actuală a salariului minim este o formă de evaziune, în timp ce pentru Guvern, o creştere substanţială a acestui nivel ar crea dezechilibre.

• Sindicatele: Nivelul actual, formă mascată de menţinere a evaziunii

Preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, susţine că menţinerea salariului minim la un nivel scăzut reprezintă o formă mascată de menţinere a evaziunii fiscale.

Potrivit Agerpres, liderul de sindicat a explicat: "Faimoasa Lege 330 va deveni istorie, amintire, pentru că în cursul lunii septembrie va fi înlocuită cu alta. Salariile din 2009 nu vor fi salarii de referinţă pentru 2011, ci vor fi actualele salarii diminuate. În privinţa posibilităţii creşterii salariilor, aceasta trebuie să se subscrie la două obiective certe: fondul de salarii de 39 miliarde lei şi cei 1,39 milioane salariaţi. Pe cale de consecinţă, se vor putea face câteva corecţii pentru cei din partea de jos a grilei (...). Ni s-a propus un indice de referinţă pentru 2011: în loc de 600 unul de 640. Am spus că un nivel scăzut al salariului minim reprezintă o formă mascată de menţinere a evaziunii".

Dumitru Costin a afirmat că aproximativ o treime dintre cei care lucrează legal în România sunt plătiţi la un nivel salarial foarte scăzut, "e un fel de zonă gri, pentru că primesc restul de bani în plic".

• O nouă lege a salarizării unice

Sindicalistul a mai precizat că la Ministerul Finanţelor există mai multe modele de calcul, care vor fi prezentate, astăzi, sindicatelor, şi atunci părţile vor putea să constate până unde se poate merge pe grila de salarii: "Vorbim de o nouă lege ce va înlocui legea 330, dar şi de o lege de punere în aplicare a legii salarizării. Deci, în fiecare an vom avea o lege ce va stabili cine va beneficia de creşteri salariale în anul următor".

• Hossu: "Anul viitor salariul minim trebuie majorat la 860 lei"

La rândul său, preşedintele CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat că salariul mediu ar trebui să fie stabilit, conform noii legi speciale de salarizare, la 750 de lei pentru eliminarea muncii la negru: "Salariul minim la nivelul economiei naţionale trebuie să ajungă undeva la 750 - 800 de lei pentru a putea combate munca la negru sau munca gri. Am sugerat premierului să se gândească la un salariu minim de 750 de lei, ceea ce ar reconfirma acodul încheiat de guvern şi sindicate în 2008".

Hossu a precizat că sindicatele au discutat cu şeful Executivului propunerea de creştere substanţială în 2011 a salariului minim pe economie, la 860 de lei, respectiv 40% din salariul mediu.

Bogdan Hossu a explicat: "Trebuie măcar să ajungem la cel puţin 750 - 800 lei pentru a combate munca la negru şi să ajungem la un salariu minim de 50% din salariul mediu în 2015. Premierul va discuta luni în partid şi ulterior ne va da un răspuns la această sugestie".

Liderul sindical a conchis că dacă se stabileşte un salariu minim de 750 - 800 lei, sindicatele doresc ca în legea salarizării unice pe 2011 să fie îngheţate salariile actuale pentru cei cu salarii mari, şi să fie majorate substanţial salariile mici.

• Ce salarii ar putea să crească în 2011

Peşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Iacob Baciu, a susţinut, la finalul discuţiilor de la Guvern, că salariile reduse în acest an cu 25% ar putea fi majorate cu 10% din 2011.

Iacob Baciu a explicat: "Au fost discuţii la guvern ca persoanele care au avut o reducere de 25% a salariilor să primească un procent de 10% în 2011, la salariile reduse cu 25%. Se va face un demers ca acest procent să fie aplicat în primul rând la salariile mici, iar salariile la vârf să fie îngheţate".

Acesta a precizat că a cerut guvernanţilor ca prioritatea numărul unu să fie domeniile:s ănătate, învăţământ, cercetare şi cultură. Şi ministrul Muncii, Mihai Şeitan, vorbea, la finele săptămânii trecute, de o majorare a salariilor bugetarilor pentru anul viitor.

• Un nou Cod Social

Ministerul Muncii elaborează un Cod Social care să limiteze cele 200 de programe sociale existente, deoarece numărul persoanelor asistate de stat este prea mare, iar sumele sunt cheltuite fără justificare, a declarat, vineri, ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Adriean Videanu.

Ministrul a explicat: "Ministerul Muncii elaborează un Cod Social care să limiteze cele 200 de progarme sociale. La ora actuală sunt 11 milioane de români asistaţi. Acest lucru înseamnă o utilizare nejudicioasă a resurselor. Sunt oameni care chiar au nevoie de ajutoare şi care trebuie să le primească".

• Subvenţiile la încălzire rămân neschimbate

Preşedintele BNS, Dumitru Costin, a declarat, vineri, după întâlnirea cu membrii guvernului, că subvenţiile pentru încălzire din iarna 2010-2011 vor fi menţinute în actualul sistem, atât cele pentru carburanţi adresate companiilor producătoare, cât şi cele pentru agentul termic necesare populaţiei.

"În privinţa subvenţiilor la încălzire pentru iarna aceasta, vor fi menţinute în sistemul actual, atât cele pentru carburanţi pentru companiile producătoare, cât şi cele pentru agentul termic, pentru populaţie, urmând ca în primăvara anului viitor, prin luna aprilie, să fie definitivat un program foarte clar, ce va fi pus în aplicare în iarna 2011- 2012", a afirmat sindicalistul.

• Controverse privind noul Cod al muncii

Preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, consideră că noţiunea de zilier, avută în vedere să fie inclusă în Codul Muncii nu face altceva decât să ducă la o creştere semnificativă a fraudei fiscale pe piaţa muncii.

La finalul întâlnirii cu membrii Guvernului, Bogdan Hossu a explicat: "În legătură cu Codul Muncii trebuie modificate un pachet de legi. Ni s-a spus că nu este clar ce s-ar dori la Codul Muncii. Indirect, ni s-a sugerat extinderea acelei noţiuni ca în funcţie de posibilitatea angajatorului, salariile de la un an la altul sau de la lună la alta, să se poată modifica. Este inacceptabil din toate punctele de vedere. Pe de altă parte, era ideea foarte vagă, dar necontrolată şi neexprimată clar de cei prezenţi la această reuniune, legată de flexibilizarea angajării. S-a vehiculat noţiunea de zilier, dar se pare că nu iau în calcul dificultăţile care ar însemna acest lucru. Frauda fiscală pe piaţa muncii ar creşte de cel puţin două-trei ori în condiţiile respective".