NETCITY RĂSPUNDE ACUZELOR ANISP: "Chiria pentru Netcity înseamnă mai puţin de 5% din cheltuielile totale ale unui provider de internet"

Chiria pentru utilizarea reţelei subterane Netcity este mai mică de 5% din totalul cheltuielilor anuale ale providerilor de internet mici şi mijlocii din Capitală, clienţi ai acesteia, potrivit unei analize asupra datelor disponibile la Ministerul de Finanţe efectuate de Netcity Telecom, se arată într-un punct de vedere al companiei, remis redacţiei BURSA. Poziţia Netcity Telecom vine în urma acuzaţiilor lansate, săptămâna trecută, de Asociaţia Naţională a Providerilor de Internet din România (ANISP), care specificau, printre altele, şi faptul că întreprinderile mici şi mijlocii care oferă servicii telecom pe teritoriul Bucureştiului nu pot supravieţui în actualele condiţii din piaţă din cauza tarifelor practicate de Netcity pentru utilizarea reţelei subterane pe care a dezvoltat-o. Oficialii Netcity Telecom precizează: "Chiriile datorate pentru utilizarea reţelei Netcity reprezintă mai puţin de 5% din totalul cheltuielilor totale anuale înregistrate de operatorii mici şi mijlocii care sunt clienţi Netcity Telecom. Este evident că «pierderile» pe care aceşti operatori le-ar avea prin plata tuturor taxelor şi chiriilor legale datorate la nivelul întregii capitale ar avea cu totul alte dimensiuni faţă de costurile reţelei Netcity, o reţea care nu acoperă semnificativ suprafaţa oraşului". Totodată, reprezentanţii companiei subliniază faptul că încă există operatori care nu respectă prevederile legale şi "cablează" pe stâlpi, şi că, dacă ar intra în legalitate completă, Municipalitatea "ar încasa aproximativ 7 milioane de euro din autorizaţii şi peste 10 milioane de euro din chirii".

Săptămâna trecută, Mihai Bătrâneanu, preşedintele ANISP, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că tarifele practicate de Netcity pentru chiria infrastructurii subterane nu corespund contractului iniţial, acestea fiind majorate cu până la "40% din ceea ce era stipulat în contractul de concesiune dintre Primăria Generală a Capitalei (PMB) şi compania UTI (dezvoltatorul proiectului Netcity)". Oficialul ANISP a specificat: "A fost vorba despre o vânzare forţată. Nu am putut discuta nicio virgulă. Cu toate acestea, nu am cerut nicio negociere sau reducere de costuri. Am cerut doar să fie respectat contractul de concesionare iniţial şi tarifele de acolo. PMB (partener al UTI în proiectul Netcity) a considerat aceste cereri ca fiind inoportune. Am considerat răspunsurile PMB de rea credinţă şi ne-am adresat instanţei. O companie medie care oferă servicii de internet ajunge să plătească 80-90.000 de euro lunar către Netcity". Domnia sa a spus în repetate rânduri că, în actualele condiţii din piaţă, operatorii mici şi mjlocii care furnizează internet pe piaţa Bucureştiului vor falimenta.

Netcity Telecom a mai precizat: "În ceea ce priveşte dispariţia de pe piaţă a unor operatori sau falimentarea acestora ca urmare a apariţiei proiectului Netcity, considerăm că aceste declaraţii, precum şi demersurile întreprinse de o parte dintre operatorii membri ANISP pentru boicotarea proiectului Netcity au în vedere menţinerea situaţiei actuale a reţelor de telecomunicaţii amplasate ilegal în spaţiul aerian din Bucureşti, cu scopul evident de a evita în continuare plata tuturor taxelor şi chiriilor datorate legal. Pe de altă parte, reducerea numărului de operatori sau consolidarea pieţei, provocată de achiziţia operatorilor mai mici de către cei cu putere financiară mai reprezintă un fenomen normal al unei economii funcţionale, o tendinţă care poate fi observată, de altfel, şi la nivel european".

• Avizul ANCOM, mărul discordiei

Anul trecut, la sfârşitul lunii mai, Autoritatea de reglementare în domeniul telecomunicaţiilor (ANCOM) a avizat condiţiile tehnice şi economice privind accesul operatorilor telecom la reţeaua Netcity, aviz condiţionat de implementarea anumitor măsuri în termen de patru luni. ANISP, prin vocea preşedintelui Mihai Bătrâneanu, a precizat, săptămâna trecută, că va depune plângere la DNA (Direcţia Naţională Anticorupţie) împotriva preşedintelui ANCOM, Cătălin Marinescu, întrucât nici până la această dată Netcity nu ţine cont de avizul dat de Autoritate, şi că aceasta nu îi impune acest lucru. Mihai Bătrâneanu a spus: "Vom notifica ANCOM, ca în cazul în care nu îşi asumă avizul dat şi nu vor lua măsuri în privinţa acestuia, vom face plângere penală la DNA împotriva preşedintelui Autorităţii, Cătălin Marinescu, şi a consilierului juridic. ANCOM ar putea să îi someze pe cei de la Netcity, să îi amendeze sau să le suspende activitatea. Ne întrebăm dacă nu este cumva un semn de întrebare faptul că ANCOM nu s-a sesizat de bunăvoie pentru că avizul nu le este respectat. Pasivitatea asta este suspectă".

În replică la afirmaţiile oficialilor ANISP, conducerea Netcity Telecom precizează că "avizul este unul arbitrar, fără o fundamentare reală în contextul pieţei de telecomunicaţii din Bucureşti şi fără a ţine cont de principiile de funcţionare a proiectului Netcity. (...) Mai mult, conform deciziei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, în procesul intentat de ANISP şi alţi operatori bucureşteni, avem de a face cu un act cu statut de recomandare, aşa cum ANISP bine cunoaşte prin prisma calitaţii sale procesuale, avizul neproducând efecte juridice asupra companiei Netcity Telecom, inclusiv asupra contractelor în vigoare cu clienţii săi. În consecinţă, la această dată, nu există nicio bază legală pentru solicitările ANISP de aplicare a prevederilor avizului de către Netcity Telecom".

Totodată, la finalul săptămânii trecute, oficialii ANCOM au precizat că Autoritatea nu are atribuţii în verificarea implementării măsurilor prevăzute în avizul emis. De asemenea, domniile lor au mai specificat, potrivit Mediafax, faptul că situaţia "poate fi atacată de orice persoană interesată la instanţa de contencios administrativ competent".

Mihai Bătrâneanu a mai susţinut joia trecută că principalul vinovat de situaţia provocată de Netcity este Sorin Oprescu, împotriva căruia a şi depus, în toamna anului 2013, o plângere la DNA. Pe lângă primarul general al Capitalei, potrivit conducătorului ANISP, ar fi implicat şi Mădălin Dumitru, director în cadrul PMB. Mădălin Dumitru a fost arestat preventiv pentru 30 de zile în urma unor cercetări DNA legate de activitatea acestuia din cadrul PMB. "În cazul anchetei DNA asupra lui Mădălin Dumitru scrie negru pe alb că, printre altele, este vorba şi despre luare de mită în cazul Netcity. El este mâna dreaptă a lui Sorin Oprescu. Prin el trece totul, toate marile proiecte. Nu ştim dacă ancheta DNA a început în urma solicitărilor noastre, este posibil ca instituţia să fi ştiut dinainte", a declarat Bătrâneanu, care a ţinut să precizeze că un rol important în situaţia Netcity ar trebui să îl aibă Consiliul Concurenţei. Potrivit lui Bătrâneanu, Autoritatea de Concurenţă are deschisă o cercetare legată de Netcity, "întrucât s-a creat monopol pe piaţă, companiile neavând alternativă la acest proiect". "Consiliul Concurenţei are nevoie de termenul recomandat de UE, de doi ani, pentru a se pronunţa. Au toate documentele de care au nevoie. Dar dacă ţie, ca autoritate de concurenţă, îţi trebuie doi ani să decizi ceva ce este evident, păi ce să mai vorbim de alte situaţii, când chiar este nevoie de o analiză serioasă şi complicată?", a explicat, joia trecută, Sorin Manea, consilier juridic în cadrul ANISP. De partea cealaltă, Netcity Telecom a precizat că acţiunea Consiliului Concurenţei "ar trebui astfel privită şi în oglindă, în condiţiile în care asocierea în vederea impunerii de tarife duce cu gândul la cartelizare".

Oficialii Netcity consideră că solicitările ANISP "aduc atingere, pe de-o parte, cadrului legal şi de funcţionare al pieţei, forţând aplicarea unui act neadministrativ, cu status de recomandare, precum şi interesului public, industriei de telecomunicaţii şi cadrului concurenţial pe de alta, prin defavorizarea operatorilor care aleg să respecte legea, instalându-şi reţele legale".

Investiţia în reţeaua dezvoltată de Netcity Telecom este de aproximativ 40 milioane de euro, reţeaua măsurând peste 880 de kilometri de canalizaţie.