Reporter: Cum vedeţi, în primul rând, piaţa telecomunicaţiilor din prezent? Credeţi că mai este bine să avem licitaţie 5G în acest an?
Nicolae Oacă: De circa şase luni, telecomunicaţiile româneşti sunt bulversate de efectele OUG114/2018. Prevederea de majorare ilegală la 3% a tarifului de monitorizare, valabilă de la începutul anului, a condus la primele probleme. Operatorii au început să transfere noua cheltuială în tarife, res-pectiv 3% din venituri, însă s-au lovit de interdicţia ANPC, care a intervenit chiar şi cu amenda în cazul Vodafone. Intervenţia ANPC asupra modului de tarifare este incorectă, brutală, specifică unor economii centralizate.
Apoi, impunerea unor preţuri de pornire aiurea pentru benzile de frecvenţe care fac obiectul licitaţiei 5G, adică mari şi incomplete, a făcut ca operatorii să privească cu reticenţă licitaţia 5G planificată pentru acest an. Exasperat, ANCOM a cerut în 11 iunie 2019 abrogarea urgentă, în luna iunie, a prevederilor telecom din OUG114/2018, deoarece nu permit stabilirea unor preţuri de pornire realiste pentru România la toate benzile de frecvenţe oferite. În 13 iunie 2019, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) a răspuns acestei cereri (n.r. printr-un proiect de OUG) modificând şi chiar abrogând unele din prevederile OUG114/2018. Sper doar să fie aprobat documentul. În orice caz, cel mai important fapt este că ANCOM redevine instituţia care propune preţurile de pornire în licitaţiile de spectru şi nu "contabilii" de la Ministerul de Finanţe (MFP). Există, deci, speranţa unor preţuri de pornire adaptate pieţei noastre, dacă nu vor interveni, din nou, "contabilii" de la MFP. Chiar şi în aceste condiţii, România nu pare pregătită pentru tehnologia 5G, astfel că nu ştiu dacă este bine să mai avem licitaţia 5G în acest an.
Reporter: Se rezolvă deci o parte din probleme prin aceste modificări? Cum rămâne cu majorarea taxei pe cifra de afaceri la 3%?
Nicolae Oacă: Abrogarea prevederilor OUG114/2018 era necesară, dar din păcate timpul pierdut nu se poate recupera, iar efectul bulversărilor este greu de înlăturat. S-au pierdut şase luni, timp în care se puteau rezolva probleme care afectează dezvoltarea şi adopţia tehnologiei 5G în România: ghişeul unic pentru autorizarea lucrărilor de infrastructură cerute de noua tehnologie (degeaba ai frecvenţe dacă nu poţi să instalezi antene sau fibră optică), reducerea tarifelor anuale de utilizare a spectrului, încurajarea testelor 5G precomerciale şi aşa mai departe. Totodată, noul proiect de OUG menţionat mai sus prevede şi eliminarea taxei de 3%, menţionând că tariful de monitorizare (n.r. anual, pe cifra de afaceri, datorat ANCOM de furnizorii autorizaţi) nu poate fi mai mare de 2%. Este o formulare ambiguă, însă de preferat tarifului de 3% (n.r. pe cifra de afaceri) stipulat în OUG114/2018. Tariful oficial, dar nefolosit în ultimii circa 10 ani de către ANCOM, este 0,4%, mai mic decât 2%, şi poate fi folosit în continuare de către autoritate. ANCOM nu a fost şi nu trebuie să fie colector de taxe pentru Guvern.
Reporter: Cum vedeţi plecarea Telekom? Am pierdut un jucător din piaţă şi nu ştim dacă vine altul sau dacă va fi absorbit de catre alt furnizor...
Nicolae Oacă: Eu spun NU vânzării "pe bucăţi" a operatorului Telekom România! În presă au apărut desigur informaţii despre vânzarea Telekom şi cred că vânzarea întregii afaceri (comunicaţii la punct fix şi la punct mobil) nu ar fi o problemă. S-ar schimba doar structura acţionariatului. Foarte, foarte periculoasă ar fi "vânzarea pe bucăţi" - afacerea de comunicaţii mobile (fostul Cosmote România), unui operator de comunicaţii mobile şi afacerea de comunicaţii fixe (fostul Romtelecom) altui operator, unul de comunicaţii fixe. O astfel de vânzare ar duce la dispariţia de pe piaţă a unui operator de comunicaţii mobile, rămânând doar trei, respectiv Orange, Vodafone şi RCS&RDS, şi poate a unui operator de comunicaţii la punct fix, segment unde ar rămâne RCS&RDS, UPC (care va fi absorbit de Vodafone), DCS, eventual cumpărătorul şi operatori mici, locali.
Reporter: Cu ce efecte?
Nicolae Oacă: S-ar putea crea o concentrare puternică pe piaţă, mai ales la comunicaţii mobile, care va afecta puternic românii prin creşterea puternică a preţurilor. Cu efecte ireversibile! Ar putea fi creşteri serioase, care ne-ar face să ne gândim cu nostalgie la creşterile din primăvară, de care domnul ministru al telecomunicaţiilor era revoltat. Sunt ţări care au pornit cu trei operatori de telefonie mobilă şi unde foarte greu a intrat al patrulea. Iliad în Franţa, este un exemplu. Altele nu au reuşit... Ca atare, Consiliul Concurenţei, statul român, ar trebui să nu fie de acord decât cu vânzarea împreună a operaţiunilor de comunicaţii la punct fix şi la punct mobil deţinute de OTE (acţionarul majoritar al Telekom) în România pentru prezervarea competiţiei pe piaţa noastră şi apărarea intereselor românilor consumatori de servicii de telecomunicaţii.
Reporter: Cum vedeţi cazul Vodafone, care a fost blocat din a-şi trece mai departe, în seama consumatorilor, creşterea costurilor în contextul noilor taxe?
Nicolae Oacă: Intervenţia brutală a ANPC asupra modului de stabilire a tarifelor de către operator a fost incorectă. Ciudat este şi momentul ales, la 2-3 luni după începerea anului şi intrarea în vigoare a OUG114/2018. Să fi fost oare comandată intervenţia? Nu ne-ar mira, după zelul cu care ANPC a purces la treabă. Astfel de intervenţii sunt specifice unor economii centralizate, controlate, deobicei necompetitive. Se pare că totuşi şi-au dat seama de greşeală pentru că nu au extins "inves-tigaţiile" şi la ceilaţi operatori.
ANPC a intervenit asupra efectului, nu asupra cauzei. De ce ANPC nu a intervenit la fel de zelos şi în decembrie 2018, când se anunţase OUG114/2018. atrăgând atenţia Guvernului că orice mărire de taxe şi preţuri se va transfera către românul consumator de servicii de telecomunicaţii? Dacă Guvernului şi ANPC chiar le păsa de cât cheltuiesc românii pentru comunicaţii mobile, eliminau tarifele de terminare în reţelele mobile, ce fac ca unii dintre români să aibă în buzunar două sau chiar trei telefoane mobile conectate în reţele diferite, denominau în lei tarifele serviciilor de comunicaţii mobile şi nu perminteau vânzarea de telefoane mobile codate. Şi nu acum, mai de mult! Eu le cer de peste cinci ani, iar ANPC nu a reacţionat niciodată.
Reporter: Pot jucătorii din piaţă să-şi acopere investiţiile din prezent şi cele viitoare?
Nicolae Oacă: Trebuie! Afacerile, din telecomunicaţii şi nu numai, trebuie să fie lucrative, altfel nu ar mai fi lansate. Dacă ne referim la tehnologia 5G, operatorii vor cumpăra licenţe doar dacă preţurile vor permite lansarea unor afaceri lucrative, adică doar dacă îşi vor putea recupera investiţiile în licenţe, în reţele... Telecomunicaţiile sunt o afacere, iar operatorii noştri sunt sau aparţin de companii listate la bursă, astfel că nu se pot angaja într-o afacere în care să piardă bani.
Reporter: Referitor la 5G, ce aplicaţii concrete ar urma să aibă tehnologia, în 2022 de exemplu?
Nicolae Oacă: În lume încă nu a apărut o "killer application" (n.r. în traducere proprie, aplicabilitate indispensabilă) pentru tehnologia 5G. Internetul de mare viteză este aplicaţia 5G din anul 2019 din Statele Unite şi ţări din Asia, dar nu este ceva deosebit. Probabil că în anul 2022 vom avea aplicaţii care să se bazeze pe viteza mare de transfer şi latenţa scăzută a tehnologiei 5G - vehicule conectate, oraşe inteligente, e-sănătate, automatizare procese fabricaţie şi aşa mai departe. Nu ştiu, însă, când şi câte vor apărea şi în România.
Reporter: Cum credeţi că va afecta tensionarea relaţiilor dintre Statele Unite şi China dezvoltarea reţelelor viitoare? Pare să cedeze Europa în faţa presiunile SUA?
Nicolae Oacă: Dacă se va menţine, "problema Huawei" va afecta puternic şi tările din Uniunea Europeană. Este vorba şi de timp dar şi de bani, adică instalare întârziată a noilor reţele 5G la costuri mult mai mari. Doar în Europa, vorbim de 55 miliarde de euro. Europa pare a avea probleme în adoptarea noii tehnologii, fiind în urma SUA şi a unor ţări din Asia, precum Coreea de Sud de exemplu, iar interzicerea echipamentelor Huawei nu va face decât să accentueze aceste decalaje. Unele ţări din Europa, precum Marea Britanie, au deja rezerve faţă de poziţia SUA, evident întărind cerinţele de securitate.
Reporter: Credeţi că va găsi Huawei înlocuitori pe lanţul său de aprovizionare, produse similare ca cele pe care le achiziţiona din SUA, sau credeţi că vor încerca să inoveze?
Nicolae Oacă: Cred că va găsi. Vor căuta în jur, se pare că vor lua din Rusia un sistem de operare, sau dacă nu, vor dezvolta ei. La început pornind de la tehnologia avansată străină, pentru ca apoi să lanseze variante proprii, aşa cum au făcut până acum câţiva ani. Să nu uităm că în China se fabrică multe componente.
Reporter: Iar, în ultimul rând, meteorologi din Statele Unite, Europa şi chiar şi din ţara noastră s-au declarat îngrijoraţi de faptul că frecvenţele pe care vor funcţiona noile reţele 5G ar putea afecta culegerea de date pentru prognozele meteo, în condiţiile în care, de exemplu, frecvenţa pentru culegerea datelor privind vaporii de apă de către sateliţii meteorologici este 23.8 GHz, iar o licenţă pentru banda de 24 a fost emisă în Statele Unite. Cum aţi caracteriza situaţia asta?
Nicolae Oacă: Este o problemă de administrare a spectrului, iar organizaţia care se ocupă cu administrarea pe plan mondial a spectrului, UIT, ar trebui să intervină. Problema a apărut în SUA pentru că ei au fost primii care au oferit pentru comunicaţii mobile banda de 24GHz, care perturbează instalaţiile meteo existente. Însă tot în SUA a apărut o reacţie la această problemă care ar putea duce şi la soluţionare. Cred că problema se va soluţiona. Este o chestiune de timp.
Reporter: Vă mulţumesc!