Nivel record pentru împrumuturile prin obligaţiuni ale ţărilor est-europene

Pentru ţările din estul Europei, impactul financiar al războiului din Ucraina, care a izbucnit în urmă cu 14 luni, începe să se resimtă tot mai mult, pe măsură ce sunt acordate subvenţii pentru energie, armatele se consolidează, iar refugiaţilor ucraineni li se asigură găzduire, şcoală şi hrană, conform unei analize Bloomberg.

Potrivit acesteia, ca să poată plăti toate facturile, ţările vecine cu Ucraina accesează pieţele financiare internaţionale într-un ritm fără precedent.

Calculele Bloomberg arată că guvernele est-europene au împrumutat deja aproape 32 de miliarde de dolari în acest an, de trei ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut. În plus, pentru prima dată în ultimii peste zece ani, trei state est-europene - Polonia (nouă miliarde de dolari), România (şase miliarde de dolari) şi Ungaria (cinci miliarde de dolari) - se numără printre primii cinci debitori emergenţi pe pieţele externe.

Însă, sursa citată subliniază că momentul în care aceste state se împrumută nu este unul prielnic.

A devenit mult mai prohibitiv împrumutul de pe pieţele de obligaţiuni, chiar şi pentru guvernele care au un rating ridicat precum cele din Europa de Est, după ce băncile centrale din întreaga lume au majorat rapid dobânzile în ultimul an, scrie Bloomberg. De exemplu, Polonia se împrumută la dobânzi anuale de 5,5% pentru noile sale obligaţiuni pe 30 de ani. Comparativ, în 2021, pentru acelaşi tip de obligaţiuni, Polonia s-a împrumutat la o dobândă mai mică de 4% pe an.

Creşterea notei de plată cu dobânzile nu va face decât să agraveze deficitele bugetare şi aşa mari ale ţărilor din regiune şi va pune şi mai multă presiune asupra miniştrilor de Finanţe. În plus, dacă invazia rusească din Ucraina se va prelungi sau intensifica, şi va fi nevoie de şi mai multă finanţare prin emiterea de datorii în regiune, investitorii ar putea să nu mai fie dispuşi să cumpere noile obligaţiuni care vor inunda piaţa.

Există deja indicii că investitorii devin deja puţin reticenţi, conform analizei citate, care menţionează că obligaţiunile în dolari ale Poloniei se tranzacţionează acum la randamente similare cu cele ale ţărilor considerate riscante: Filipine, Indonezia şi Uruguay.

• Bloomberg: Deficitul bugetar al Europei de Est - 4,3% din PIB-ul regiunii în 2023, de la 1,3% în 2021

Potrivit Bloomberg, deficitul bugetar al Europei de Est va urca la 4,3% din PIB-ul regiunii în 2023, de la 1,3% din PIB în 2021.

"Războiul afectează deficitele fiscale din ambele părţi", spune Daniel Wood, manager de portofoliu la William Blair International, explicând: "Reduce creşterea economică, ceea ce diminuează veniturile colectate de guvern, iar pe partea de cheltuieli, este necesar ca guvernele să îi ajute pe cei care suferă de pe urma creşterii costului vieţii".

Reorientarea spre pieţele financiare externe vine într-un moment în care inflaţia pune presiune pe economiile din Europa de Est. Această evoluţie a fost, la rândul său, alimentată de război, care a dus la întreruperea livrărilor de energie rusească în regiune. Rata anuală a inflaţiei a urcat până la aproximativ 20% în unele ţări, un nivel fără precedent în ultimele decenii, ceea ce a dus la creşterea dobânzilor pe piaţa locală la un nivel superior celui înregistrat în SUA şi Europa Occidentală, conform Bloomberg. De exemplu, în Polonia, cea mai mare economie din regiune, obligaţiunile pe zece ani au acum un randament de 6% pe piaţa locală, de patru ori mai mult decât în urmă cu doi ani.

Însă, vânzarea de obligaţiuni pe pieţele externe vine cu un risc: dacă monedele statelor din regiune se vor prăbuşi în raport cu dolarul, aşa cum s-a mai întâmplat de-a lungul anilor, vor creşte costurile cu rambursarea datoriilor pentru guvernele din regiune.

Conform sursei citate, vânzările de obligaţiuni suverane în dolari şi euro pe pieţele emergente au scăzut la 104 miliarde de dolari anul trecut, cel mai mic nivel de după 2013. Din emisiunea de 32 de miliarde de dolari din acest an lansată de Europa de Est, doar aproximativ 14 miliarde de dolari sunt necesare pentru refinanţare.

Creşterea vânzărilor include un "element de refinanţare", deoarece piaţa s-a deschis după un an 2022 dificil, potrivit lui Zsolt Papp, manager de investiţii la JPMorgan Asset Management, care adaugă: "A fost vorba mult mai mult despre alegerea momentului potrivit. Aceste ţări nu au mai fost pe piaţă de ceva vreme, aşa că ştiau că pot emite în condiţii favorabile".

Analiştii de la ING anticipează că Ungaria este într-o poziţie "confortabilă", care îi permite să nu mai aibă nevoie să mai acceseze pieţele externe în 2023. În schimb, este posibil ca România să mai aibă nevoie să mai iasă pe pieţele externe în acest an.

• Reuters: Băncile centrale semnalează finalul turbulenţelor care au afectat recent pieţele financiare mondiale

Principalele bănci centrale globale reduc, începând din luna mai, frecvenţa operaţiunilor lor cu Rezerva Federală a SUA (Fed) privind lichidităţile în dolari, trimiţând cel mai clar indiciu de până acum privind încheierea turbulenţelor care au afectat luna trecută pieţele financiare mondiale, transmite Reuters.

De la final lunii martie, Fed a început să ofere dolari în licitaţii zilnice, după ce prăbuşirea Silicon Valley Bank şi vânzarea Credit Suisse au provocat volatilitatea şi au sporit riscul deficitului de lichidităţi, ceea ce ar fi putut duce la o criză financiară. Dar, băncile centrale din zona euro, Japonia, Marea Britanie şi Elveţia au modificat acum licitaţiile lor săptămânale obişnuite, ceea ce arată că nu mai este necesar mecanismul extraordinar de protecţie deoarece pieţele funcţionează corespunzător, notează Agerpres.

"Băncile centrale sunt pregătite să reajusteze provizionale de lichidităţi în dolari, în funcţie de evoluţiile de piaţă", se arată într-un comunicat publicat de Banca Centrală Europeană (BCE).

Liniile de swap sunt un mecanism de protecţie a lichidităţilor, pentru atenuarea tensiunilor de pe pieţele globale de finanţare, ele fiind o trăsătură permanentă a cooperării între principalele bănci centrale mai mult de un deceniu.

Unii oficiali avertizează totuşi că volatilitatea va avea un efect mai îndelungat deoarece unele bănci vor fi mai prudente în privinţa modului în care acordă împrumuturi, ceea ce ar putea duce la creşterea costurilor de împrumut şi la înăsprirea standardelor de creditare.

O astfel de evoluţie ar reduce necesitatea ca băncile centrale să majoreze dobânzile în lupta contra inflaţiei.