Noi acuzaţii la adresa BaFin, într-un caz similar cu inacţiunea ASF faţă de manipularea SIF Banat Crişana

Noi acuzaţii s-au propagat la adresa BaFin (Bundesanstalt fur Finanzdienstleistungsaufsicht) - instituţia omo­loagă Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) -, într-un caz similar cu inacţiunea ASF în cazul manipulării SIF Banat Crişana. Acestea au apărut după ce a fost dat publicităţii un răspuns al Ministerului german de Finanţe, care arată că oficialii autorităţii de supraveghere financiară din Germania şi-au majorat numărul de tranzacţii făcute cu acţiunile Wirecard în lunile de dinainte de colapsul companiei.

Practic, în timp ce "supraveghea" şi "investiga" compania, BaFin le-a permis angajaţilor să tranzacţioneze acţiuni Wirecard, astfel că în primele şase luni ale lui 2020 circa 2,4% din toate tranzacţiile financiare operate de oficialii autorităţii germane au fost realizate cu acţiuni sau derivate Wirecard. Asta după ce anul trecut BaFin a interzis pentru două luni vânzarea în lipsă pentru acţiunile Wirecard.

Pentru context, Banca Centrală Europeană (BCE) a interzis staff-ului să tranzacţioneze Wirecard, în timp ce Securities and Exchange Comission (SEC), supraveghetorul pieţei americane, interzice angajaţilor să tranzacţioneze acţiunile unei companii care se află sub investigaţie. Totodată, Autorite des marches financiers (AMF) - autoritatea franceză similară ASF - şi ESMA (autoritatea europeană pentru valori mobiliare) au politici care interzic complet oficialilor să opereze tranzacţii financiare de acest tip - ESMA are această procedură chiar dacă instituţia nu supraveghează o entitate specifică.

Situaţia fraudei de proporţii de la Wirecard a devenit complet ruşinoasă pentru Germania, ţară care, la fel ca România, înţelege să aplice, se pare, o politică mai relaxată de supraveghere în relaţie cu emitenţii. Însă, după cum Ziarul BURSA a scris săptămâna trecută, seria încălcărilor de norme profesionale ale BaFin în relaţie cu Wirecard este extrem de numeroasă: Instituţia de supraveghere germană are un istoric relativ îndelungat în care a luat public apărarea companiei nemţeşti, ba chiar a demarat investigaţii împotriva celor care au încercat să facă publice infracţiunile comise de angajaţii şi executivii Wirecard şi chiar a mers într-atât de departe încât a interzis vânzarea în lipsă pentru acţiunile companiei - în acelaşi timp ignorând acuzaţiile de fraudă.

De altfel, sub protecţia BaFin, Wirecard a ajuns anii trecuţi "cel mai mare fintech" de pe piaţa europeană (cu o capitalizare de 24 de miliarde de euro în august 2018), asta şi datorită conivenţei auditorilor. Având în vedere investigaţiile derulate în raport cu compania, este mai mult ca sigur că instituţia a avut informaţii care nu erau publice tuturor investitorilor.

De-a lungul anilor, în timp ce executivii Wirecard umflau fictiv bilanţul contabil şi profiturile procesatorului de plăţi, propulsând compania în prestigiosul indice DAX 30, angajaţii BaFin şi-au majorat tranzacţiile cu Wirecard, după cum arată noile date trans­mise de ministerul german de finanţe.

Autoritatea germană a răspuns însă noilor dezvăluiri afirmând că "tranzacţiile financiare nu sunt neobişnuite" şi că acestea "au fost divulgate şi autorizate de supervizori". Un răspuns de disculpare de felul "da, facem chestia asta tot timpul".

De altfel, în tot anul 2018, tranzacţiile angajaţilor BaFin cu acţiuni şi derivate Wirecard reprezintă 1,2% din totalul tranzacţiilor financiare ale oficialilor supraveghetorului. În 2019, ponderea tranzacţiilor cu Wirecard a crescut la 1,7%, ca ulterior, în prima jumătate din 2020 şi implicit în lunile de dinaintea colapsului, acestea să crească la 2,4%.

"Sper că au avut poziţii long foarte mari", comentează ştirea pe Twitter un trader european.

BaFin nu a dat detalii cu privire la poziţiile din piaţă ale angajaţilor înainte de colapsul Wirecard, însă a precizat că circa o cincime din toţi angajaţii au cumpărat sau vândut acţiuni ale emitentului în primele şase luni ale anului.

De asemenea, apărarea BaFin este că autoritatea nu supraveghează complet activitatea Wirecard, ci doar a băncii Wirecard, care reprezintă o parte mică din companie. Apare aici un aspect cel puţin ciudat prin faptul că BaFin nu a fost supraveghetorul întregului grup Wirecard.

"În opinia mea merită să fie închisă (instituţia). Îmi pot doar imagina ce am citi în ziarele germane dacă ceva similar s-ar fi întâmplat în Italia", comentează cazul şi Vladimiro Giacche, profesor-doctor în finanţe la Universitatea din Pisa, Italia.

O altă mare surpriză, având în vedere că prăbuşirea Wirecard şi eşecurile în supraveghere ale BaFin au condus la pierderi cumulate de miliarde de euro pentru micii investitori şi managerii de fonduri, este că situaţia nu a dus la audieri de proporţii în Bundestag sau la demararea unor investigaţii criminale mai extinse. Investigaţiile demarate de procuratura germană s-au rezumat până acum la executivii de top ai Wirecard, din care 3 au fost arestaţi. În tot acest timp conducerea BaFin a pornit o extraordinară campanie de disculpare.

Noile informaţii au ajuns totuşi în opinia publică graţie parlamentarului de la Verzi Danyal Bayaz. Acesta a afirmat recent că "controalele de conformitate ale BaFin trebuie examinate".

"Tranzacţiile cu Wirecard operate de staff-ul BaFin sunt surprinzătoare şi ridică întrebări precum cele legate de dimensiunea volumului de tranzacţii şi dacă oficialii care au tranzacţionat au avut informaţii privilegiate", a afirmat recent şi Florian Toncar, deputat din partea FDP în parlamentul german şi avocat specializat în banking şi supraveghere financiară.

Ministerul de finanţe de la Berlin a transmis în apărarea BaFin că instituţia a avut controale stricte pentru a preveni insider trading-ul şi că creşterea tranzacţiilor nu a fost una "neobişnuită" având în vedere volatilitatea acţiunilor Wirecard şi informaţiile din media despre societate.

Până acum, ESMA este singura instituţie care a demarat o investigaţie împotriva BaFin pentru eventuale nereguli în supraveghere, asta la solicitarea Comisiei Europene.

Ca dovadă suplimentară a ocrotirii companiei de către factorul politic german şi a legăturilor de care beneficia firma, cancelarul Angela Merkel a ridicat cu autorităţile chineze, în timpul vizitei sale de la Beijing din septembrie 2019, subiectul unei posibile preluări de către Wirecard a unei companii chinezeşti, ceea ce ar fi ridicat semnificativ afacerile firmei germane.

În orice caz, scandalul a demonstrat, după cum scria fostul bancher Martin Hutchinson pe site-ul său, că "până şi supraveghetorii din Germania sunt inutili".