Noul sistem de calcul al redevenţelor, plimbat prin instituţiile statului

Proiectul Legii privind reglementarea unitară a redevenţei mai aşteaptă, în ciuda asigurărilor, de la începutul lunii mai, ale ministrului economiei Mihai Tudose, potrivit cărora noul sistem de calcul al redevenţelor va fi gata până pe 15 mai.

Direcţia de Resurse Minerale a Ministerului Economiei ne-a transmis: "Potrivit Notei Ministerului Economiei nr. 262/AP/ 27.01.2017 (privind înfiinţarea grupurilor interministeriale aferente domeniului resurse minerale), aprobată în şedinţa Guvernului României din 9 februarie 2017, s-a constituit Comisia interministerială pentru elaborarea unui act normativ privind sistematizarea redevenţelor. Instituţiile care au fost invitate şi au devenit membre ale Comisiei interministeriale sunt: Agenţia Naţională de Resurse Minerale, Ministerul Energiei, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Mediului, Ministerul pentru Mediul de Afaceri,Comerţ şi Antreprenoriat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României, SC Conpet SA Ploieşti. În perioada februarie - mai 2017, Comisia interministerială a avut un număr de şase şedinţe în cadrul cărora a fost realizat un proiect al Legii privind reglementarea unitară a redevenţei la care fiecare instituţie trebuie să elaboreze o anexă specifică domeniului său de activitate. Proiectul legii, însoţit de anexele care au fost primite până în prezent de către secretariatul Grupului de lucru, a fost transmis tuturor membrilor comisiei interministeriale pentru eventuale completări şi/sau observaţii".

La începutul lunii mai, ministrul Economiei Mihai Tudose spunea că noul sistem de calcul al redevenţelor va fi gata până pe 15 mai şi va fi pus în dezbatere publică de către Ministerul Finanţelor.

Tot în luna mai, premierul Sorin Grindeanu declara că se lucrează la Legea redevenţelor şi că ar urma să fie gata în acest trimestru. El a mai spus, întrebat dacă suprataxa care există la producţia internă de gaze rămâne în vigoare, că se discută în Parlament şi că se iau în calcul "toate taxele posibile care pot să calibreze veniturile pe care statul să le câştige din exploatarea acestor resurse naturale".

Anul trecut, fostul ministru al Finanţelor Publice Anca Dragu spunea că proiectul de lege privind redevenţele petroliere a fost finalizat de către Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi prevedea menţinerea nivelului actual al taxării în domeniu, concomitent cu acordarea unor deduceri pentru investiţiile offshore.

Legislaţia privind redevenţele a expirat în urmă cu trei ani şi de atunci noua legislaţie este tot în stadiul de discuţii.

Redevenţele actuale, pentru exploatări onshore (pe uscat) şi offshore (în largul mării) sunt stabilite la 3,5%-13,5% din valoarea producţiei zăcământului, în funcţie de mărimea exploatării, potrivit News.ro, în condiţiile în care în cele mai multe ţări din lume valoarea redevenţelor este de la 17% în sus.

Potrivit informaţiilor vehiculate, statul român încasează printre cele mai mici redevenţe din lume din extracţia de petrol, de până la cinci ori mai mici decât statele din vârful clasamentului.

Noua lege a redevenţelor urmează să înlocuiască actualul sistem de taxare a exploatării resurselor de petrol şi gaze, sistem stabilit încă din anul 2004, când a fost privatizată Petrom, cea mai mare companie petrolieră din ţară. Contractul de privatizare a Petrom din 2014 preciza ca nivelul redevenţei să nu se modifice timp de zece ani.

Într-un interviu acordat în luna mai, Remus Borza, fost administrator judiciar al Hidroelectrica, parlamentar ALDE, preşedintele Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, spunea că o problemă delicată în zona energiei unde sunt implicate mai multe ministere şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale este cea a redevenţelor, în general, şi, în particular, problema redevenţelor în contractul cu Petrom.

Remus Borza spunea: "În 2004, o dată cu semnarea contractului de privatizare cu OMV, exista o clauză discretă, ca să nu îi spun secretă, în care se stabilea nivelul redevenţei la 1,5-3,5%, în condiţiile în care, în Europa, nivelul redevenţei ajungea şi la 35%. Chestiunea mult mai gravă a fost că, deşi nivelul redevenţei a fost stabilit la un nivel foarte mic, a fost raportat, timp de zece ani, la un preţ fix, la o valoare referenţială la 26 de dolari barilul, în condiţiile în care, în intervalul 2004-2014, preţul barilului a fost constant peste 100 de dolari".

Sistemul redevenţelor a fost prelungit de două ori, în 2014 de Guvernul Ponta şi, ulterior, de Guvernul Cioloş, care nu a mai apucat să promoveze legea de modificare. Victor Ponta a promis, la acea vreme, că va introduce un nou sistem de taxare, mai aspru, a resurselor de petrol şi gaze.