Învăţământul autohton, sufocat de reforme şi proiecte inovatoare, revine, uşor, dar sigur, la modelul din urmă cu 3 decenii. Şcolile profesionale desfiinţate la un moment dat sunt considerate foarte utile acum, la fel şi trimestrele, dar şi modul în care erau fixate vacanţele. Căutările continuă în ceea ce priveşte programa şi manualele şcolare. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că Ministerul Educaţiei a fost cel care a propus revenirea la trimestre în structura anului şcolar, dar că urmează un proces de consultare şi de dezbatere pe această temă. Cîmpeanu a menţionat că, din 1998, de când au fost introduse semestrele, calitatea învăţământului a scăzut şi a crescut abandonul şcolar: "Este propunerea Ministerului Educaţiei. Am spus că vom avea un proces de consultare şi de dezbatere bazat pe ceea ce aştept să primesc de la Institutul de Ştiinţele Educaţiei, de la experţi în ştiinţele educaţiei cu privire la modalităţile în care putem îmbina această formă care se pliază perfect peste prdagocia modernă, module de învăţare, de 6-8 săptămâni, în alternanţă cu săptămâni de repaus, care schimbarea de formă trebuie să fie dublată de o schimbare de fond. Este vorba de partea de evaluare de care avem atât de mare nevoie. Astăzi, spre exemplu, aproape toată ziua am petrecut-o cu colegii care au competenţe în domeniu pentru a vedea ce putem face pentru standardizarea evaluării. Sunt câteva soluţii pe care deja le-am identificat, avem nevoie şi de alte soluţii care să vină în paralel cu această nouă formă de organizare care, având 5 vacanţe, dintre care trei sunt poziţionate foarte clar, este vorba de vacanţa sărbătorilor de iarnă, de vacanţa sărbătorilor Pascale şi de vacanţa de vară, intercalate cu o săptămână de vacanţă în luna octombrie pentru toţi elevii şi o săptămână de vacanţă în luna februarie pentru toţi elevii. Deci iată, cinci vacanţe". Ministrul Educaţiei a mai declarat că în cele trei trimestre vor fi cuprinse şi Şcoala Altfel şi Săptămâna Verde: "Cele 3 trimestre ar putea să cuprindă şi Săptămâna Şcoala Altfel şi Săptămâna Verde, de asemenea, săptămâni în care elevii ies dintre pereţii şcolii şi se dedică unor altfel de activităţi. În luna martie trebuie să avem o decizie, dar decizia va fi puternic fundamentată: Alternanţa între module de învăţare de 6-7-8 săptămâni şi perioada de repaus. În al doilea rând este vorba de o pliere pe realităţile existente la nivelul calendarului. Am putea să avem o vacanţă de 17-18 zile în iarnă, anul ăsta elevii au avut o vacanţă mai scurtă decât ar fi meritat, în iarnă, din cauze ce vin din trecutul generat de criza sanitară. Am putea avea o vacanţă de 12 zile care să cuprindă şi sărbătorile Pascale catolice şi sărbătorile ortodoxe. Am putea, de asemenea, să avem şi vacanţa din februarie şi vacanţa din octombrie. O modalitate de evaluare care să ne permită evaluarea pierderilor suferite pe parcursul acestei perioade de criză, care să ne permită să vedem progresul elevilor o evaluare nu numai sumativă, ci şi formativă, este absolut necesară. Forma exactă în care vom propune aceste lucruri va fi făcută în cel mai scurt timp de către experţi în ştiinţele educaţiei. Am început cu semestre în 1998. Nu ştiu dacă este o coincidenţă sau nu, dar din 1998, calitatea sistemului de învăţământ a scăzut şi a scăzut continuu, din păcate. Tot de atunci, am avut o rată de promovare mică la examenele naţionale. Tot de atunci a început să crească puternic şi abandonul şcolar. Nu ştiu dacă e o simplă coincidenţă, repet, aştept analiza făcută de specialişti".
Pe de altă parte, Sorin Cîmpeanu a declarat că evaluările elevilor şi-au pierdut din relevanţă, iar numărul celor cu medii mari este în continuă creştere. Cîmpeanu a mai declarat că supraîncărcarea programelor şcolare este un element foarte important şi că, spre exemplu, nu toţi elevii trebuie să înveţe geometrie vectorială, el însuşi neavând nevoie de asta în viaţă: "Eu sunt absolvent de matematică - fizică şi am reuşit să fac câte ceva în viaţă şi fără geometrie vectorială. Evaluările şi-au pierdut foarte mult din relevanţă. Dacă anul trecut, 53 la sută dintre elevi aveau peste media 8,50, am cules date la finalul primului semestru şi nu mai sunt 53 la sută elevi de top, după note, peste 8,50, sunt 60 la sută. În ritmul ăsta unde o să ajungem? Dacă se păstrează acest trend, înseamnă că într-unul sau doi ani, o să avem sută la sută elevi cu note maxime şi atât". Ministrul a precizat că sunt nemulţumiri legate de supraîncărcarea programelor şi de clasele prea mari, această din urmă problemă fiind deja rezolvată: "Clasele prea mari au început să fie rezolvate, ba chiar au creat nemulţumiri mari şi foarte mari, din cauza limitării numărului de elevi din clasă. (...) Supraîncărcarea programelor este un element extrem de important. Trebuie schimbat ceva pe acest palier. Schimbarea se cheamă planuri cadru noi, începând cu anul 2023, pentru liceu, ocazie cu care vor trebui revizuite şi planurile cadru pentru gimnaziu, care au avut şansa să demonstreze într-un ciclu ce progres au reuşit să genereze. Şi din păcate nu au reuşit să genereze un progres. Schimbările au fost mai degrabă de formă".
Sorin Cîmpeanu a precizat că cei ca el, care au fost miniştri, poartă o parte din vină pentru actuala situaţie.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.02.2022, 00:46)
"Romania Educata" nu este altceva decat "Romania Esuata"!