Exagerarea preşedintelui ASF Mişu Negriţoiu că şi ciobanul de pe munte va afla despre oferta de titluri de stat pentru populaţie, se dovedeşte de-a dreptul fabulaţie, în condiţiile în care nici măcar funcţionarii băncilor care intermediază oferta nu cunosc prea bine instrumentele pe care trebuie să le vândă micilor investitori.
Chiar şi la sucurselele din centrul Capitalei, angajaţii au avut dificultăţi să ofere detalii despre ofertă, în special despre stabilirea dobânzii.
Guvernul vrea să împrumute de la populaţie 100 de milioane de lei, iar reprezentanţii Ministerului Finanţelor împreună cu BRD, Raiffeisen şi BCR, care formează consorţiul de intermediere a ofertei, organizează, în această perioadă, un roadshow în Bucureşti şi marile oraşe din ţară pentru a prezenta programul.
Autorităţile au pus accent pe faptul că vor derula un program amplu de promovare a ofertei, astfel încât să atragă cât mai mulţi investitori.
Însă, se pare că "promovarea" nu a ajuns încă nici în sucursalele bancare, întrucât angajaţii din câteva dintre acestea, contactaţi telefonic, nu au reuşit să se lămurească pe deplin care sunt caracteristicile emisiunii.
BCR pune la dispoziţia investitorilor un call center, unde angajaţii răspund întrebărilor investitorilor cu întârziere, probabil informându-se, la rândul lor, din documentaţia pe care o au la dispoziţie. Timpul de răspuns este de câteva minute.
La sucursala BRD Moxa, amplasată destul de central în Capitală, am primit informaţii despre valoarea ofertei, intervalul de dobândă, perioada de subscriere, însă funcţionarul bancar nu era sigur cum se stabileşte dobânda, la finalul subscrierilor.
Un angajat al Raiffeisen, agenţia centrală din Brăila, nu era sigur de suma pe care vrea să o atragă Guvernul prin această ofertă.
Dintre sucursalele contactate, cea mai informată a fost sucursala Unirii Sud din Buzău a Raiffeisen Bank, unde funcţionarul bancar a reuşit să ne lămurească pe deplin cu privire la titlurile de stat pentru populaţie.
La unele sucursale, funcţionarii nu erau disponibili să ofere informaţii privind oferta Guvernului. Un astfel de exemplu este sucursala Raiffeisen Bartolomeu din Braşov, unde directoarea băncii nu a putut să-mi furnizeze informaţiile din cauză că era "foarte plin în agenţie". Dânsa a promis că revine cu un telefon, însă nu a mai revenit.
Subscrierea în cadrul emisiunii de titluri de stat pentru populaţie, a început luni, urmând să se încheie pe 19 iunie 2015. Prospectul emisiunii a apărut doar cu trei zile înainte de demararea programului.
Cetăţenii pot subscrie în oferta de titluri de stat a Ministerului Finanţelor la dobânzi în intervalul 1,75% - 2,15%.
Investitorii pot subscrie în mod valabil Titluri de stat la orice rată de dobândă din cadrul intervalului (inclusiv la limita inferioară şi cea superioară a intervalului). Pasul de dobândă aferent subscrierilor realizat de către investitori este de 0,05%, respectiv rata de dobândă la care se oferă să subscrie investitorii va fi exprimată cu maximum două zecimale, iar cele două zecimale trebuie să fie multipli de 0,05%, precizează prospectul.
Titlurile de stat, denominate în lei, sunt emise cu dobânda fixă anuală şi sunt scadente în 25.06.2017, potrivit prospectului.
Valoarea emisiunii va fi de 100 de milioane de lei, iar valoarea nominală a unui titlu va fi de 1.000 de lei.
22 iunie este data stabilirii ratei dobânzii finale şi data alocării, 25 iunie este data decontării, iar 26 iunie este prima zi de tranzacţionare la BVB, conform graficului prezentat de Ministerul Finanţelor.
Rata dobânzii urmează a fi stabilită de Emitent, în funcţie de subscrierile investitorilor, la un nivel cuprins în cadrul Intervalului de dobândă (inclusiv limita inferioară şi limita superioară a intervalului), după încheierea perioadei de subscriere, şi publicată în Data Alocării. Unui investitor care a subscris Titluri de stat acestea vor fi alocate numai în situaţia în care nivelul ratei dobânzii la care a subscris este mai mic sau egal cu rata dobânzii stabilită de Ministerul Finanţelor Publice. În nici o situaţie un investitor nu va dobândi Titluri de stat având o rată a dobânzii mai mică decât rata de dobândă la care investitorul s-a oferit să subscrie.
Ministerul Finanţelor a cerut băncilor din consorţiu să nu perceapă niciun comision pentru subscrierile făcute de populaţie în cadrul acestui program, având în vedere randamentele reduse, şi să plafoneze comisioanele la 0,1% pentru tranzacţiile de cumpărare de pe piaţa secundară, după listare.
Oferta este împărţită în două tranşe, astfel: Tranşa Primară -reprezintă tranşa în care se înregistrează subscrierile de Titluri de stat care au cuprinse între minim un Titlu de stat şi maxim 50 de Titluri de stat (inclusiv), efectuate de către un singur subscriitor; Tranşa Secundară- tranşa care va include toate Titlurile de stat subscrise care depăşesc 50 de Titluri de stat incluse deja în Tranşa Primară, efectuate de către un singur subscriitor.