Numărul insolvenţelor va creşte cu 20%, până în 2020

Mediul de afaceri din ţara noastră, deja vulnerabil prin prisma instabilităţii fiscale şi a lipsei investiţiilor pe termen mediu şi lung, ar urma să se confrunte, în următorii doi ani, cu o majorare de 20% a numărului de insolvenţe, preconizează Coface Romania.

Sectoarele care înregistrează cele mai multe insolvenţe sunt construcţiile şi comerţul, susţin specialiştii.

Potrivit estimărilor companiei, doar anul acesta numărul de insolvenţe va creşte cu 6%, faţă de 2018, an în care numărul companiilor insolvenţe a rămas la un nivel similar cu cel înregis­trat în 2017 (aproape 8.200 de firme), continuând să se situeze la minimul ultimului deceniu.

Iancu Guda, Services Director Coface Romania, este de părere că mediul de afaceri autohton ar fi mult mai vulnerabil în faţa unei eventuale crize, decât în urmă cu zece ani, fiind mult mai slab pregătit, în ciuda indicatorilor macroeconomici mai stabili, comparativ cu acea perioadă. Din acest motiv, o recesiune ar afecta toate palierele economiei noastre, iar efectele unor şocuri mici ar fi resimţite foarte puternic, a explicat specialistul.

Datele publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) arată că, anul trecut, numărul suspendărilor de firme, în România, s-a majorat cu 10,12%, faţă de 2017, la 18.038, de la 16.380.

De asemenea, numărul companiilor de la noi dizolvate anul trecut a fost de 34.358, majorându-se cu 10,13% faţă de numărul celor dizolvate în 2017, de 31.197, mai indică ONRC.

În acelaşi timp, cifrele de la ONRC indică o scădere cu 2,57% a numărului de radieri de firme, la nivelul ţării noastre, de la 82.295 în 2017 la 80.181 în 2018.

Iancu Guda a mai afirmat, ieri: "În România ultimilor cinci ani, pentru prima dată impactul financiar propagat creditorilor este acelaşi. Dacă în trecut, în special în perioada 2013-2016, vedeam mai puţine insolvenţe, dar cu pierderi financiare mai mari cauzate creditorilor - pentru că erau companii mari intrate în insolvenţă -, de data aceasta vedem şi o stabilizare a pierderilor cauzate creditorilor (furnizori, bănci, stat). Mai exact, în ultimii trei ani, pierderile cauzate de insolvenţe s-au situat între 8-9 miliarde de lei, iar numărul companiilor insolvente cu o cifră de afaceri de peste 0,5 milioane de euro a rămas stabil, la 540 (de companii). Uitându-ne în viitor, vedem o creştere a numărului de insolvenţe cu 20%, în 2019 şi 2020, şi cred că vom vedea mai multe insolvenţe mici".

În plus, dacă după impactul crizei financiare de acum zece ani, marile companii au fost prinse pe picior greşit pentru că erau în cursul realizării unor investiţii mari (cu credite mari contractate de la bănci), acum managerii acestor firme ştiu cum să se pregăteas­că cel mai bine pentru următorul moment de ajustare de recesiune, având experienţa anterioară, a mai spus domnia sa, precizând că majoritatea companiilor mari aleg să meargă pe dezintermediere, să îşi achite datoriile şi să "stea pe cash", pregătindu-se să maximizeze exploatarea oportunităţilor din următoarea recesiune.

Potrivit Coface, cele mai multe insolvenţe deschise în 2018 au fost în sectorul construcţiilor (1.321), comerţul cu amănuntul (1.293) şi comerţul cu ridicata şi distribuţie (1.239).

Domnul Guda a explicat: "Deja, decelerarea vânzărilor din semestrul doi al anului trecut în domeniul imobiliar se simte, iar aceste scăderi de tranzacţii cu 30%, într-un sector în care companiile sunt îndatorate la 75%, cu avansuri mai mici încasate de la clienţi (din cauza scăderilor tranzacţiilor de vânzare) aduc o presiune importantă asupra acestor companii. Pentru prima dată în ultimii cinci ani, sectorul construcţiilor s-a clasat pe prima poziţie ca insolvenţe în număr absolut. Este important, însă, şi să scalăm la firmele active într-un anumit sector şi, din această perspectivă, companiile care activează în producţia şi furnizarea energiei electrice înregistrează cele mai multe insolvenţe la 1.000 de companii active, dar trebuie să recunoaştem că sunt puţine firme active în acest sector".

Totodată, specialistul Coface a subliniat că se remarcă o regenerare dis­tructivă în mediul de afaceri autohton, numărul companiilor care ies din mediul de afaceri fiind cu 61% mai mare decât cel al SRL-urilor care se înmatriculează.

"Practic, numărul companiilor care şi-au întrerupt activitatea, în 2018, a rămas la un nivel foarte ridicat, depăşind 140.000, şi apropiindu-se de maximul din ultimul deceniu, în condiţiile în care vedem creşteri mari, în special pe segmentul dizolvărilor (de aproximativ 15%). Pe de altă parte, numărul SRL-urilor nou înfiinţate a scăzut cu 9%, anul trecut, ceea ce reflectă o descurajare a antreprenoriatului în acest context al impredictibilităţii fiscale şi al dificultăţilor cu forţa de muncă, mai ales că, în calitate de angajat, salariile sunt tot mai mari - ele au crescut peste productivitate şi este mai tentant, în perioada aceasta, să fii salariat şi mai riscant să te aventurezi ca antreprenor, într-un mediu fiscal impredictibil şi salarii în creştere", a explicat Iancu Guda.

Prin prisma acestui fapt, durata de viaţă a companiilor active, la noi în ţară, nu depăşeşte zece ani, ceea ce înseamnă, conform reprezentatului companiei, că nu acumulăm know-how, capital şi maturitate şi că nu suntem competitivi, adăugând că firmele din Polonia au o durată de viaţă de aproape 20 de ani, iar cele din Germania de peste 25 de ani.

• Iancu Guda: "Spre deosebire de ultima criză financiară, de această dată, şocul propagat va fi resimţit mai puternic"

În plus, Iancu Guda opinează că, spre deosebire de ultima criză financiară, în eventualitatea unei noi recesiuni, de această dată, şocul propagat va fi resimţit mai puternic, deşi nu va fi concentrat într-un singur punct.

Domnia sa a explicat: "Văd câteva diferenţe majore faţă de criza financiară de acum zece ani. Dacă atunci a fost un şoc bine concentrat, major, de blocare a accesului la finanţare, din cauza crizei financiare din SUA, concentrat în piaţa imobiliară, acum vom vedea mai multe şocuri mici, care vor afecta economia pe toate palierele sale şi chiar dacă, din punct de vedere macroeconomic suntem mai puţin destabilizaţi (deficitele comercial şi de cont curent raportate la PIB sunt la jumătate faţă de acum zece ani), problema este alta: mediul de afaceri, la firul ierbii, este mult mai vulnerabil. El este mai îndatorat (75% acum, faţă de 65% acum zece ani), cu un capital de lucru negativ şi cu mai puţine investiţii, astfel că un şoc mai mic se va propaga mult mai amplu. O altă diferenţă majoră faţă de ultima criză este revenirea mai lentă. Dacă ar fi să punem în oglindă următoarea recesiune cu ceea ce s-a întâmplat acum zece ani, acum avem mai multe şocuri mici, generalizate, versus un şoc mare propagat pe canal comercial şi financiar, după care avem un mediu de afaceri mai puţin pregătit decât atunci. Chiar dacă acum am avea 1.000 de cioburi sparte, faţă de o lovitură de tun, atunci, revenirea ar fi mult mai lentă deoarece, anul trecut, 55% din creditele acordate sectorului bancar populaţiei reprezentau achiziţia unei locuinţe, în timp ce în 2007, ponderea lor era de 17%. Asta arată că bancabilitatea adiţională şi capacitatea poporului român de a se îndatora, mai ales imediat, este scăzută pentru că majoritatea este îndatorată pe o perioadă de 30 de ani şi este nevoie de timp pentru ca oamenii să-şi achite creditele, ca să economisească şi să redevină bancabili. În aceste condiţii, dacă nu vom avea o recesiune, vom avea, pe un orizont de zece ani, o creştere lentă, aproape de zero".

La toate acestea se adaugă şi faptul că firmele mici (care au venituri de sub 1 milion de euro), reprezentând 94% din firmele active în ţara noastră, sunt înfiinţate după anul 2009, iar la nivel naţional circa 55% din firmele active la noi nu au trecut prin ultima recesiune, ceea ce înseamnă că sunt mult mai vulnerabile în următarea recesiune, a mai spus domnul Guda.

Astfel, companiile mari vor beneficia de acest context, preluând locul celor mici, accelerând, de fapt, polarizarea şi practic, făcându-i pe cei bogaţi mai bogaţi şi pe cei săraci să intre în insolvenţă, a precizat specialiştul, adăugând că doar 6% din companiile active în ţara noastră au venituri de peste 1 milion de euro, acestea reuşind, în ultimii zece ani, să concentreze 86% din veniturile mediului de afaceri de la noi.

În ceea ce priveşte numărul de firme insolvente care reuşeşc să se reorganizeze, specialiştii spun că în ultimii 15 ani, procentul acestora a fost de doar 2-3%, neestimând schimbări radicale întrucât nici cadrul legislativ şi nici practica firmelor nu s-au schimbat în ultimii ani.

Eugen Anicescu, country manager Coface Romania a declarat, în acest sens: "Reorganizarea rămâne o himeră. Eu cred că procesul de reorganizare este insuficient pregătit, deoarece pentru a face o reorganizare se presupune că te afli într-o poziţie în care eşti protejat, dar în acelaşi timp trebuie să ai capacitate managerială. Ceea ce te-a scos din business a fost lipsa de capacitate managerială sau anumite decizii, iar dacă nu vei face lucrurile diferit, nu văd cum doar având nişte resurse ai putea să reuşeşti. Aşadar, modul în care este abordată reorganizarea influenţează succesul acestui proces".

Totodată, îndatorarea este mai des întâlnită la nivelul companiilor mici, acestea având o îndatorare medie de 91%, a mai precizat Iancu Guda, adăugând: "Bancabilitatea adiţională, spaţiul de finanţare adiţional, profitabilitatea lor redusă, toate acestea fac ca aceste firme să fie mai vulnerabile în următoarea recesiune. De aceea, majorarea numărului de insolvenţe cu 20% în următorii doi ani va veni, cu preponderenţă din segmentul micro-întreprinderilor, mai ales că accesul la capital va fi mult mai dificil. Sunt de părere că băncile vor avea o atenţie sporită la creditare şi apoi la costul de finanţare şi cred că va fi greu pentru ele să majoreze acest cost la companiile mari pentru că ele aduc, de obicei, un beneficiu extins băncii finanţatoare".

În acest context, companiile mici vor avea de suferit, confruntându-se cu presiuni pe lichiditate şi cu un acces mai greu la finanţare, a opinat domnia sa.