O ameninţare de proporţii pentru economia globală

Preşedintele rus Vladimir Putin ordona, în urmă cu şase luni, intrarea trupelor sale în Ucraina, în ceea ce considera o "operaţiune militară specială" care s-a transformat într-o invazie în masă la o scară nemaivăzută în Europa după Al Doilea Război Mondial.

Astăzi, la jumătate de an de la declanşarea invaziei, consecinţele acesteia reprezintă, după cum consideră majoritatea analiştilor, o ameninţare de proporţii pentru economia globală.

Luna trecută, pentru a patra oară în mai puţin de un an, războiul dus de Rusia în Ucraina a determinat Fondul Monetar Internaţional (FMI) să-şi modifice în jos estimările privind mersul economiei globale. FMI se aşteaptă la o creştere a PIB-ului lumii de 3,2% în acest an, faţă de 4,9%, cât estima în iulie 2021, şi cu mult sub nivelul de 6,1% consemnat anul trecut.

"Lumea s-ar putea trezi în curând pe marginea unei recesiuni globale, şi asta la numai doi ani după ultima recesiune", atrage atenţia Pierre-Olivier Gourinchas, economistul-şef al FMI.

• Una dintre cele mai severe crize generate de conflict, resimţită pe piaţa gazelor; cotaţiile gazelor - de 15 ori mai mari decât în martie 2021

Una dintre cele mai severe crize generate de conflictul ruso-ucrainean se resimte pe piaţa gazelor. În prezent, gazul nu numai că este mult mai scump decât era anterior războiului, dar s-ar putea să nu mai fie disponibil pe piaţa europeană dacă Rusia întrerupe complet aprovizionarea, ca răspuns la sancţiunile occidentale impuse Moscovei sau dacă ţările de pe continent nu vor putea stoca suficient gaz pentru iarna viitoare.

Astfel, guvernele, companiile şi gospodăriile din întreaga lume simt efectele războiului la numai doi ani după ce pandemia şi-a pus amprenta pe mersul economiei globale. Spre exemplu, în Europa au fost luate măsuri precum oprirea aerului condiţionat pe holurile clădirilor publice sau a încălzirii piscinelor.

Germania amână dezafectarea ultimelor trei centrale nucleare şi reporneşte mai multe centrale electrice pe cărbune. În noile condiţii, preţurile mondiale ale cărbunelui au crescut de şase ori în ultimul an.

Inflaţia este în creştere puternică din cauza costurile foarte mari ale energiei, ceea ce a dus Europa în pragul recesiunii.

Adam Posen, preşedintele Institutului Peterson pentru Economie Internaţională, spune, citat de presa internaţională: "Există un risc mai mare de recesiune şi presiune în Europa decât în restul economiilor cu venituri ridicate".

În prezent, preţurile gazelor sunt de 15 ori mai mari decât erau înainte ca Rusia să trimită forţe militare aproape de graniţa cu Ucraina, în martie 2021.

Potrivit berkshireeagle.com, în 2020, preţurile gazelor naturale din Europa erau egale cu cele din SUA. Acum, acestea sunt de opt ori mai mari. Cel mai recent preţ al UE este echivalent cu 400 de dolari/barilul de petrol.

Cotaţia futures a gazelor cu livrare în luna septembrie era de 291 de euro pentru un Megawatt-oră ieri, în deschiderea sesiunii de la Bursa din Amsterdam. Preţul a coborât până la 265 de euro ulterior, iar la ora 10.31 atingea 273 de euro.

• Preţul ţiţeiului, la nivelul minim al ultimelor şase luni

Cotaţiile futures ale ţiţeiului brut au atins, săptămâna trecută, cel mai redus nivel al ultimelor şase luni, pe fondul temerilor legate de cererea mai slabă, generată de încetinirea economiei.

Chiar recent, noul secretar general al OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol), Haitham al-Ghais, spunea că scăderea recentă a preţului petrolului reflectă temerile legate de încetinirea economiei globale şi maschează elementele fundamentale ale pieţei fizice.

Amintim că preţul ţiţeiului Brent (tranzacţionat pe piaţa din Europa) s-a apropiat de nivelul maxim istoric de 147 de dolari pe baril în martie, după ce invadarea Ucrainei de către Rusia a alimentat temerile privind aprovizionarea. Preţurile au scăzut de atunci şi au atins un minim al ultimelor şase luni săptămâna trecută: sub 92 de dolari barilul.

Preţul futures al barilului de petrol Brent cu livrare în luna octombrie a urcat cu 1,6% în prima parte a zilei de ieri, la ICE Futures Europe, atingând 97,99 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în octombrie a crescut cu 1,9%, la 92,05 dolari barilul la ora locală 06.37.

La începutul acestei luni, banca americană Goldman Sachs şi-a revizuit în sens negativ prognoza pentru preţul petrolului Brent în trimestrul curent: 110 dolari pe baril, în scădere faţă de proiecţia anterioară de 140 de dolari pe baril. Goldman Sachs şi-a revizuit, de asemenea, prognoza pentru preţul petrolului Brent în ultimul trimestru: 125 de dolari pe baril, de la 130 de dolari pe baril,

Şi banca britanică Barclays şi-a redus estimarea privind preţul mediu al petrolului Brent la 103 dolari pe baril pentru anul acesta şi anul viitor, în scădere de la 111 dolari pe baril, cât anticipa anterior.

• Aurul, evitat ca plasament-refugiu

Aurul a fost considerat mult timp o modalitate ideală de hedging împotriva inflaţiei, însă evenimentele globale din 2022 au arătat că este posibil ca metalul galben să nu mai fie cel mai bun refugiu în perioadele tulburi.

Chiar dacă lumea este martora războiului dintre Ucraina şi Rusia, inflaţia din SUA a atins nivelul maxim al ultimilor 40 de ani, iar îngrijorările privind o recesiune sunt tot mai mari, preţul aurului a scăzut cu peste 7% în ultimele şase luni.

Cotaţia futures a aurului cu livrare în decembrie a urcat cu 0,06%, la 1.749,40 dolari uncia ieri, la Comex New York, la ora 06.45, cea spot - cu 0,02%, la 1.736,70 dolari/uncie.

Analiştii subliniază că, în prezent, 50% din cererea de aur este din partea producătorilor de bijuterii şi numai 25% vine de la investitori, iar aproximativ 11,33% de la băncile centrale.

Potrivit cryptoslate.com, în prezent, capitalizarea pieţei aurului este de aproximativ 11 trilioane de dolari.

• Preţul grâului a scăzut treptat, după ce, la două săptămâni după invazia Ucrainei, a atins un maxim istoric

Cotaţiile futures ale grâului şi porumbului au scăzut luna aceasta, la Bursa din Chicago, după ce Ucraina a reluat exporturile de cereale pe mare, în baza unui acord internaţional semnat cu Rusia, în iulie, la Istanbul.

Rusia şi Ucraina au semnat, la data de 22 iulie, un acord pentru crearea unor culoare securizate care să permită exportul de cereale blocate în Ucraina. Acordul este valabil 120 de zile, timp în care pot fi transportate cele aproximativ 25 de milioane de tone din silozurile ucrainene, înaintea strângerii noii recolte. Navele şi încărcătura sunt inspectate la Istanbul, sub autoritatea Centrului Comun de Coordonare, care a fost inaugurat oficial la Istanbul, conform acordului semnat în 22 iulie cu medierea Turciei şi a ONU.

Preţul grâului cu livrare în luna decembrie a urcat cu 1,8% ieri, la Bursa din Chicago (CBOT), ajungând la 8,02 dolari/buşel la ora locală 07.01, cotaţia porumbului cu livrare în decembrie - cu 2,4%, la 6,44 dolari/buşel.

Amintim că preţul grâului a urcat cu 70% în cele două săptămâni care au urmat declanşării războiului din Ucraina, până la un maxim istoric de peste 13 dolari/buşel. Ulterior, preţul grâului a scăzut treptat, pierzând aproximativ 42%. Dar, cotaţiile futures ale grâului din SUA sunt încă cu aproape 15% peste nivelul de anul trecut, iar în Europa situaţia este mai problematică. Preţul futures pentru grâul de măcinat din Franţa este cu 65% mai mare decât anul trecut, iar grâul furajer din Marea Britanie este cu 50% mai scump.

• Principalele exporturi agro-alimentare ale Ucrainei au scăzut cu aproape 50% de la declanşarea războiului

Exporturile de mărfuri agricole ucrainene de bază au scăzut cu aproape 50% de la începutul invaziei ruse, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021, arată datele Ministerului Agriculturii de la Kiev, preluate de Reuters.

Conform acestora, exporturile agricole au scăzut la 10 milioane de tone în perioada 24 februarie - 15 august a acestui an, de la aproximativ 19,5 milioanede tone în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Potrivit estimărilor, recolta de cereale a Ucrainei va scădea la aproximativ 50 de milioane de tone în 2022, de la un record de 86 de milioane de tone în 2021.

În perioada 24 februarie - 15 august, Ucraina a exportat 3,8 milioane de tone de porumb, 1,4 milioane de tone de seminţe de floarea soarelui, aproape un milion de tone de ulei de floarea soarelui şi aproximativ 640.000 de tone de grâu, arată datele ministerului. Ucraina, ţară a cărei producţie alimentară este - potrivit guvernului - capabilă să hrănească până la 400 de milioane de oameni, a exportat şi orz, boabe şi ulei de soia, floarea soarelui şi făină de soia.

Săptămâna trecută, Ministerul Agriculturii de la Kiev a informat că exporturile de cereale ale Ucrainei au scăzut cu 51,6% în sezonul agricol 2022/2023 (până la 19 august), faţă de anul precedent, ajungând la 2,99 milioane de tone.

Exporturile de cereale pentru sezonul 2021/2022, care s-a încheiat pe 30 iunie, au crescut cu 8,5%, până la 48,5 milioane de tone, datorită unui volum mare de transporturi înainte de invadarea Rusiei, conform sursei citate.

• Pieţele de acţiuni, pe pierderi

Dacă la o lună de la declanşarea războiului, pieţele bursiere europene reuşiseră să şteargă toate pierderile înregistrate după izbucnirea acestuia, în contextul în care cele două ţări negociau un acord de încetare a focului şi investitorii considerau că războiul se va încheia, la jumătate de an, bursele sunt pe pierdere.

Indicele Stoxx Europe 600, care măsoară dinamica titlurilor europene, a coborât cu peste 5% în cele şase luni de la declanşarea războiului, DAX al pieţei germane - cu 10%. FTSE 100 al Bursei din Londra s-a depreciat cu 0,2%, CAC 40 al celei din Paris - cu peste 6%.

În SUA, S&P 500 a coborât cu 2%, iar Nasdaq Composite - cu mai bine de 5%. În cazul indicelui american Dow Jones Industrial, declinul este mai mic, de 0,2%.

Amintim că bursele lumii au început anul 2022 într-o notă bună, deoarece economiile şi-au revenit după pandemia de Covid, iar companiile au înregistrat rezultate solide. Războiul, însă, a adus volatilitate.