O CONTROVERSĂ DE JUMĂTATE DE SECOL Ruşilor le-ar plăcea să mai vorbim de Tezaur

• Titus Corlăţean: "Relaţiile dintre cele două state s-au dezvoltat neuniform în ultimii ani"

Comisia Mixtă privind studierea problemelor româno-ruse, inclusiv cea a Tezaurului României, şi-ar putea relua activitatea în perioada următoare, în baza unei agende definite. Ministrul de Externe, Titus Corlăţean a propus ieri părţii ruse, în vizita oficială la Moscova, reluarea discuţiilor privind problemele istorice, inclusiv cea a Tezaurului.

Omologul rus Serghei Lavrov a declarat: "Putem discuta cu deschidere subiecte care prezintă o simbolistică specială, aparte, pentru cele două părţi, inclusiv - şi aceasta a fost propunerea pe care am făcut-o şi am primit deschidere - de a stabili o dată clară şi cu o agendă bine definită pentru o nouă reuniune a comisiei mixte româno-ruse". El a mai precizat că, "din păcate", după 2006 această comisie nu a mai avut reuniuni oficiale.

România reprezintă pentru Rusia un partener important în sud-estul Europei, a declarat, ieri, ministrul de externe rus Serghei Lavrov, în cadrul unei întâlniri cu omologul său român Titus Corlăţean.

Ambele ţări şi-au exprimat, cel puţin la nivel diplomatic, intenţia de îmbunătăţire a relaţiilor ruso-române şi de depăşire a dificultăţilor cu care s-au confruntat cele două ţări în ultimii ani. Serghei Lavrov a spus că Moscova vrea ca aceste relaţii să se dezvolte în mod constant şi predictibil.

• Scutul antirachetă, pe agenda de discuţii dintre oficialii celor două state

Sistemul antirachetă amplasat de către SUA în ţara noastră nu ar trebui să reprezinte un factor de îngrijorare pentru Rusia, având mai cu seamă un scop defensiv decât ofensiv, a declarat, în cadrul întâlnirii, ministrul român de externe Titus Corlăţean, reiterând că sistemele SUA şi NATO nu sunt, în niciun caz, îndreptate împotriva Rusiei.

Referindu-se la garanţiile cerute de Rusia, domnia sa a evocat faptul că cele mai solide garanţii au fost deja prezentate de Alianţă şi au fost incluse în Declaraţia summitului NATO la Chicago, iar partea română este interesată şi are "speranţe mari în cooperarea NATO-Rusia în acest domeniu pe bază de reciprocitate şi transparenţă".

În ceea ce priveşte stadiul actual al relaţiilor dintre România şi Rusia, Titus Corlăţean a declarat că, din păcate, acestea s-au dezvoltat neuniform în ultimii ani.

"Mi se pare corect şi cinstit să recunosc faptul că, uneori, poziţiile noastre nu coincid cu privire la anumite aspecte", însă "pe parcursul anului trecut, au început să se vadă tendinţe pozitive în planul cooperării economice, interparlamentar, cultural, precum şi de îmbunătăţire a cadrului legal, care ar putea fi un bun punct de plecare pentru a aprofunda cooperarea româno-rusă în perioada următoare", a subliniat Corlăţean, adăugând: "Avem o serie de proiecte concrete care ar putea contribui la dialogul bilateral". Acestea vor fi discutate cu Serghei Lavrov la Moscova.

• Dialog dintre Lavrov şi Corlăţean, pe tema Republicii Moldova

Un alt subiect abordat de către cele două oficialităţi a fost reprezentat de Republica Moldova şi evoluţia acestei ţări, care trezeşte la Moscova temeri în legătură cu o perspectivă de "românizare".

"Consider că este total greşit să se vorbească despre «românizarea» Republicii Moldova, în condiţiile în care avem o istorie, cultură, tradiţii comune cu majoritatea populaţiei acestei ţări, vorbim aceeaşi limbă - româna. În plus, discuţiile referitoare la identitatea Republicii Moldova trebuie abordate cu atenţie, într-un mod echilibrat şi având disponiblitatea de a asculta opiniile specialiştilor - istoricilor, lingviştilor şi academicienilor", a spus şeful diplomaţiei de la Bucureşti.

Totodată, Titus Corlăţean a menţionat relevanţa procesului de modernizare a Republicii Moldova, evocând un anumit "numitor comun" al acestei ţări cu România.

"La ora actuală, cel mai important proces prin care trece Republica Moldova este cel de transformare şi modernizare profundă, în sens democratic, european. Acest proces are loc şi în România, dar, desigur, la alt nivel şi cu alt ritm. În felul acesta putem spune că România şi Republica Moldova au un numitor comun - transformările politice şi la nivelul societăţii, legate de integrarea europeană", a mai afirmat Titus Corlăţean.

"În ceea ce ne priveşte, poziţia noastră faţă de Republica Moldova constă în susţinerea integrării europene, ţinând cont de voinţa politică în acest sens din partea Chişinăului şi despre alegerea liberă a populaţiei Republicii Moldova şi, indiferent cum va fi această alegere, avem cu toţii obligaţia să respectăm această opţiune", a conchis ministrul de externe al ţării noastre.

• Cooperarea în Balcani, un pas important în consolidarea relaţiilor dintre cele două state

"Ne-am confirmat abordările apropiate ale situaţiei din regiune", a declarat Lavrov, adăugând că, "atât Rusia, cât şi România sunt interesate de stabilitatea pe termen lung a acestei regiuni, în dezvoltarea unor relaţii bune de vecinătate şi a cooperării multilaterale între statele din Balcani, care este necesar să fie bazată pe respectul reciproc şi al suveranităţii şi integrităţii teritoriale al celorlalte".

Cei doi miniştri au salutat un dialog politic mai puternic, inclusiv la nivelul ministerelor de Externe ale celor două ţări, dar şi cooperarea în cadrul ONU, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Consiliului Europei (CoE) şi Consiliului NATO-Rusia.