O nouă lovitură dată concurenţei: ştergerea datoriilor...

Avînd girul Fondului Monetar Internaţional şi pe cel al Uniunii Europene, Guvernul a hotărît să şteargă pînă în anul 2007 datoriile fiscale pentru 31 de societăţi de stat, dacă acestea îşi vor plăti datoriile curente. Companiile care vor beneficia de anularea datoriilor activează în sectoarele minier, al transporturilor feroviare şi în producţia de energie termică. Ideea îngheţării şi apoi a ştergerii datoriilor a mai fost vehiculată anul trecut de către Ministerul Finanţelor, dar proiectul de ordonanţă de atunci nu a primit avizul Consiliului Concurenţei. De data asta, potrivit minstrului de finanţe Mihai Tănăsescu, Consilul Concurenţei va trebui să îşi dea avizul în cazul fiecărei societăţi în parte.

Motivul invocat de Finanţe pentru iertarea de datorii a celor 31 de companii este îmbunătăţirea disciplinei financiare. Anularea datoriilor loveşte, însă, grav în mediul concurenţial din ţara noastră. Şi asta nu numai pentru că de ştergerea datoriilor pot să beneficieze numai companiile de stat, iar nu şi cele private. Cea mai brutală lovitură o primesc firmele care şi-au plătit pînă acum toate taxele şi impozitele, deşi şi-au văzut astfel drastic limitate şansele de dezvoltare. De şansele de creştere au profitat, în schimb, din plin companiile care au acumulat în neştire şi cu nepăsare datorii către stat.

Autorităţile ar putea să invoce argumentul că societăţile ale căror datorii vor fi şterse activează în sectoare în care nu au competitori şi, prin urmare, nu este afectat mediul concurenţial. Cine a acoperit, însă, găurile de la buget provocate de aceste datorii? Evident, firmele care şi-au plătit taxele şi impozitele. Guvernele post- decembriste, oricare au fost ele, au creat două economii paralele: una a datornicilor către stat, care îşi văd liniştiţi de afaceri, şi cealaltă a firmelor şi a populaţiei, care au dus povara formării veniturilor bugetare. Aşa se explică şi nivelul asupritor al fiscalităţii, dar şi faptul că nivelul competitivităţii firmelor româneşti este printre cele mai scăzute din Europa.

Tot în numele fluidizării economiei, statul se va împrumuta ca să plătească sumele restante pe care le au de încasat Distrigaz Nord, Distrigaz Sud, Electrica Banat şi Electrica Dobrogea. Este vorba de vreo 200 de milioane de euro, care urmează să fie recuperate de către AVAS de la datornicii către furnizorii de utilităţi. Titlurile de stat înseamnă, însă, plăţi de dobînzi, care vor fi suportate tot de către contribuabili.

Marea necunoscută în urma acestor intervenţii ale statului este în ce măsură scăderea arieratelor din economie va fi de durată şi nu vom asista din nou la o acumulare de datorii fiscale.