Stimate domnule "Prazilianul", nu gândesc, nici măcar o secundă, că aţi fi premeditat să vă postaţi intervenţiile la ore târzii şi mă felicit că am norocul să nu mă numesc René Descartes, pentru că, în locul său, aş fi pregetat să asertez că "nu gândesc", panicat că imediat aş fi dispărut din Univers, drept revers al tezei "Cogito ergo sum" (teza carteziană ceva mai cunoscută decât "De omnibus dubitandum est" - "Totul este îndoielnic"- preferată de dumneavoastră ca titlu al replicii care vă aparţine).
Îmi cer scuze dacă textul meu anterior a inclus unele exprimări pe care le consideraţi improprii; sunt ziarist şi profit natural de lipsa de constrângeri, fără să urmăresc deliberat "plasticitatea".
Observ că a fost utilă repetarea precizării că mă refer la "o piaţă naturală, cu alte titluri decât cele listate, concomitentă cu funcţionarea Bursei" şi că nicidecum nu propun substituirea pieţei ordonate, cu una informală, pentru că, de aceea, mă şi întrebaţi "...ce treabă ar mai avea bursa în toată această dezbatere!?", în acest caz.
Voi repeta: concep piaţa informală drept treapta intermediară de acces în piaţa reglementată, atât a cercurilor largi ale investitorilor individuali, cât şi a emitenţilor.
În principiu, un sistem alternativ de tranzacţionare (ATS) reprezintă o astfel de treaptă intermediară, cu reguli mai laxe pentru clientelă - investitorii şi emitenţii - şi tot în principiu, cred că este etic, dar şi util, ca astfel de sisteme să nu tranzacţioneze valori mobiliare deja listate la o bursă (înfrângerea acestui din urmă principiu, în proeminente centre bursiere, din străinătate, conferă avantaje nemeritate sistemelor alternative şi întunecă viitorul burselor; de altfel, brokerii înşişi par să aibă un viitor sumbru, din cauza fenomenului, tot mai agresiv, de dezintermediere).
La data la care Legea pieţei a prevăzut expres permisiunea funcţionării ATS, am sărit în sus de bucurie şi am salutat, în ziarul BURSA, înţelepciunea acestei măsuri, crezând că brokerii vor evalua câştigul enorm care le revine direct, prin această apropiere de clientelă, dar şi influenţa minunată pe care aceste pieţe cu reguli laxe o vor avea asupra funcţionării Bursei noastre.
Am crezut că le este evident, în 2004, la aproape un deceniu de exerciţiu bursier decuplat de economie, că ATS-urile reprezintă un paliativ pentru veriga care ne lipseşte (ca să conexeze piaţa reglementată la nevoile ţării), prin posibilitatea acestor sisteme să se adapteze la nivelul de rigoare divers, potrivit vârstelor diferite ale societăţilor comerciale emitente (şi prin urmare, diversităţii de nevoi), ca şi tipurilor diverse de investitori, pe care le poţi identifica în rândul populaţiei şi al companiilor.
Mă aşteptam ca Bursa să fie, în scurt timp, înconjurată de un cerc întins de ATS-uri, care, prin natura exerciţiului şi prin activismul brokerilor, să scoată la lumină "noi talente": emitenţi necunoscuţi, merituoşi, unii doar incipienţi în afaceri, micuţi dar cu perspectivă luminoasă, alţii mai perceptibili şi cu ceva istorie (şi aceea, fără pată), pe care să îi antreneze în piaţa de capital, pentru că piaţa, odată ce se va fi dovedit utilă dezvoltării lor, să-i convingă natural că promovarea la Cota Bursei îi va avantaja încă şi mai mult în dezvoltare; şi tot aşa, să descopere investitori care, exersându-se pe pieţe fără mari exigenţe, să dobândească atât cunoştinţele, cât şi puterea financiară necesare să se încumete să investească la Bursă.
Este ceea ce numesc "cultură", fără "educaţie" (nu ţin morţiş să impun distincţia, dar eu o utilizez, găsind-o în acord cu definiţiile acestor noţiuni).
Din păcate, după circa un alt deceniu de piaţă de capital, scurs de la data permisiunii legale a ATS-urilor, constatăm că nu s-a întâmplat nimic din toate astea (de aceea am şi contestat că ar fi realistă strategia pe care o susţineţi, stimate "Prazilianul", întrucât o condiţionaţi de "voinţa" şi "disciplina" tuturor factorilor implicaţi în piaţa de capital - ele nu trebuie presupuse).
Când propun o piaţă informală, a tranzacţiilor directe, ţin seama de mai mulţi factori, dintre care menţionez (fără să epuizez lista):
1. absenţa pieţelor adaptate diversităţii de necesităţi ale clientelei;
2. absenţa activismului comunităţii brokerilor;
3. precara funcţionare a instituţiilor convertoare de economisiri în capital investiţional;
4. slaba ofertă de valorificare (plasament/investiţie) a economisirilor;
5. oportunitatea dezvoltării unei largi pieţe de retail, pe fondul diminuării încrederii în siguranţa plasamentului în depozite.
Repet: dacă găsiţi o altă formulă de mobilizare a economisirii să aflueze în Bursă, într-un mod natural, fără îmbrâncituri, devin, instantaneu, partizanul acelei formule.
Rămân sceptic că Bursa bucureşteană s-ar putea dezvolta prin mobilizarea, în principal, a "investitorilor de calibru", care să funcţioneze drept "scânteie" de aprindere a ei, deoarece acest lucru a mai fost încercat în mod repetat, în van, dar şi pentru că nu îmi apare drept posibilă concomitenţa condiţiilor pe care le presupune o astfel de strategie (am uitat să vă spun: opinez că protecţia minoritarilor, aflată în lista dumneavoastră de condiţii, este corectă ca măsură, însă, doar în economiile naţionale cu fiscalitate îndeajuns de rezonabilă, astfel ca investitorii strategici să nu fie siliţi să asigure supravieţuirea afacerii prin evaziune, ceea ce îi face şantajabili în faţa minoritarilor nepăsători la aspectul de funcţionalitate a întreprinderii şi care, în virtutea drepturilor lor, i-ar abuza pe majoritari - ceea ce s-a şi întâmplat în piaţa noastră, scârbindu-i pe majoritari de piaţă).
În câteva ocazii, sesisez diferenţe notabile între noi, în modul de articulare a interpretării unor stări de lucruri, deşi asupra realităţii lor, suntem amândoi de acord.
De exemplu, spuneţi: "Valoarea scăzută a ordinelor investitorilor de retail, taxele de succesiune sau distanţa mare până la o casă de brokeraj nu le identific drept cauze semnificative ale neimplicării investitorilor de retail. Primul factor ar trebui înţeles şi prin prisma necesităţii recuperării costurilor unui intermediar, iar ultimul s-ar putea diminua în condiţiile continuării procesului de consolidare la nivelul intermediarilor, care va avea ca efect concentrarea acestei activităţi preponderent la nivelul băncilor (acestea având o reţea mai extinsă decât SSIF-urile)."
În primul rând eu nu le identific pe acelea drept cauze "semnificative", ci drept cauze "structurale", adică, proprii sau decurgând direct din sistemul adoptat, neadecvat situaţiei noastre.
În al doilea rând, explicaţia unei disfuncţii nu poate sta drept justificare a adoptării/acceptării sistemului - necesitatea incontestabilă a recuperării costurilor intermediarilor, drept explicaţie pentru care milioane de acţionari PPM nu pot să-şi vândă acţiunile, nu justifică sistemul de piaţă adoptat, ci îl descalifică.
Tot aşa, disproporţia taxelor notariale de succesiune în raport de valoarea măruntă a acţiunilor moştenite.
Şi tot aşa, faptul că prin dezvoltarea viitoare, s-ar putea ameliora situaţia, în cazul lipsei de rentabilitate a tranzacţiilor mărunte care necesită transportul la distanţă, descalifică cei optsprezece ani de menţinere a acestui sistem disfuncţional (şi încă o dată, disfuncţia este structurală, chiar dacă aţi putea-o aprecia ca "nesemnificativă", deşi priveşte circa şaisprezece milioane de concetăţeni).
Eu, unul, nu interpretez aceste cazuri, drept "neimplicare a investitorilor de retail", cum o formulaţi, ci drept "excludere a lor de la piaţă", în sistemul adoptat (este aceeaşi diferenţă de interpretare care ne distanţează, în cazul absenţei iniţiativei antreprenoriale, unde dumneavoastră susţineţi că aceasta ne este caracteristică naţională, iar eu vă contest opinia, afirmând că acesta este rezultatul sistemului social-economic în care trăim - nu v-a plăcut vulgaritatea poantei mele cu marinarii sovietici, deşi, dincolo de cusurul vulgarităţii, ilustrează perfect fenomenul).
Un alt exemplu de notabilă diferenţă de interpretare: "Dacă menţionaţi cifra totală a economisirii, poate ar trebui să ne uităm către ce se pot duce aceste resurse - şi ajungem, ca într-un cerc vicios, la insuficienţa numărului emitenţilor de calibru."
Dar, aproape că nu pricep de unde provine neînţelegerea dintre noi: tocmai exasperarea generată de sărăcia posibilităţilor de valorificare a economisirii mă împinge la a propune o piaţă informală, ca aspirator către piaţa reglementată, dar şi ca potenţial formator de emitenţi care, eventual, să acceadă la Cotă, dimpreună cu investitori care vor fi fost iniţiaţi în aceste împrejurări.
Pe de altă parte, observ că mereu aveţi în vedere, în principal, "calibrul", fie că vorbiţi de investitori, fie că vorbiţi de emitenţi, dar nu luaţi în seamă modul de generare al "calibrului", sistemul care îl produce: nu toată lumea este moştenitoare de "calibru", ci unii se "calibrează" singuri, ceea ce este chiar mai de preţuit.
De altfel dumneavoastră înşivă, stimate "Prazilianul", deplângeţi absenţa spiritului antreprenorial, dar nu luaţi seama că îndrăzneala iniţiativei nu se poate manifesta, într-un sistem care se focalizează numai (sau precumpănitor) pe "calibru", descurajând-o şi veştejind-o.
Un cuvânt despre ideea dumneavoastră, principial corectă, că "Trebuie să cunoşti, chiar şi într-o fază incipientă, resorturile care determină fluctuaţia preţurilor; altminteri te-ai "curăţat" rapid de bani...": fluctuaţiile de preţ de la Bursa noastră, cel mai adesea, nu corespund vreunor gesturi ale emitentului, ci, mai degrabă ţin de componenta psihologică a pieţei (asta, în cazurile bune, când nu sunt, de fapt, determinate de informaţii privilegiate sau abuzuri de piaţă, ca să nu spun de manipulări).
Alt cuvânt, despre şoferii de taxi: visul meu este ca şoferii de taxi să vorbească permanent despre cotaţiile bursiere; dacă se poate, la fel şi frizerii.
Şi în sfârşit, un al treilea cuvânt, despre opinia dumneavoastră că "This time is not different": am spus-o anterior, cum că sunteţi un adept al "reglajului fin" şi că asta ţine de viziune, acum doar o confirmaţi explicit.
Impresia mea este că, dimpotrivă, "This time is different": nu cred în Kondratiev, pentru că nu găsesc vreun alt temei pentru teoria ciclurilor, decât credinţa metafizică că lumea este neschimbătoare (chiar în cuprinsul fluctuaţiei sale) şi că cineva ne duce grija.
Este celebră exclamaţia unui broker newyorkez, în faţa ecranului de tranzacţionare: "Dacă acesta nu ar fi sfârşitul lumii, atunci ar trebui să cumpăr totul!"
Vă sugerez ca, totuşi, să aveţi încredere în ceea ce reflectă pieţele: vedeţi pe careva că se înghesuie să cumpere totul?!
1. Barbarus hic ergo sum, quia non intellegor ulli.
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 22.08.2013, 01:42)
Draga Make, stimate domnule Prazilian, astazi trebuie sa fiu recunoscator domnului Treichl pentru faptul ca ne-a numit brute. Astfel in linistea noptii si la adapostul reflectarilor pe care conversatia dumneavoastra le-a instigat in gandirea mea am putut inca o data sa vizualizez bogatia pe care tara noastra ne-a asezat-o la picioare, iar noi refuzam sa ne-o recunoastem ca atare. Sisteme de contabililitate care se interpreteaza dupa ureche, legislatie menita a suna "main stream" si institutii de supraveghere care folosesc sintagma "merge si asa" conduc la circumstante hilare atunci cand cineva ar fi pus a face o prezentare unei firme romanesti listate pe piata reglementata. Putem considera prestatia domnului Cionga drept necorespunzatoare doar pentru faptul ca din pleiada de firme listate la BVB niciuna nu a reusit sa atinga cotatia unui blue chip mondial? Ce stim noi sa spunem despre ratingul unei companii care dupa parerea unor analisti locali ne putem trezi sa o analizam doar in cazul in care nu are nici o datorie. Cunoastem cumva faptul ca Fitch si Moody analizeaza riscul de tara pe care in cazul nostru analisti cu sediul la Varsovia si Moscova nici nu catadicsesc macar sa vizualizeze cat a indurat acest popor pentru ca o firma cu sediul pe malurile Dunarii sa poata primi un grad de investitie ridicat in asa fel incat sa fie trecuta cu vederea orice buimaceala strategica. Sau cum ar fi ca un CEO sa declare initial ca nu va exista nicio amortizare extraordinara a unui asset, fie el si activ imaterial , deoarece este un studiu care poate fi refolosit? Este aceasta persoana superioara intelectual si din punct de vedere al specializarii unui tinar tatic care face aceeasi descoperire a reutilizarii atunci cand schimba primul pampers mostenitorului sau? Nu considerati interesant ca acum se vorbeste despre situatie macroeconomica la unele posturi de televiziune unde intr-o vara fierbinte se perindau cele mai incintante telenovele din seria "si capra vecinului". Ce ne-a determinat pe noi ca audienta sa fim atat de interesati de aceasta latura economica pe care deunazi nu ii acordam nici cea mai mica importanta? Eu as spune ca acum incercam doar sa observam ce complicata este lumea economica si ca in ciuda vointei noastre nu putem face mare lucru, de aceea trebuie sa ne resemnam, ba chiar sa le oferi unora pe care mai ieri ii denumeam ANTAGONICUS POLITICUS ocazia de a ne fi sfetnici de taina si sa-i luam pro bono in treburi care tin de dregatoria tarii. Probabil ca multi din cititori ziarului Bursa si-au pus intrebarea ce a fost cu mutarea domnului Roiss atunci cand a pornit in cruciada domniei sale impotriva vikingilor. Eu m-am gandit doar la faptul ca povestile lui Andersen vor indulci noptile investitorilor si ii vor face sa viseze frumos gandind la fraze de genul "dorim sa fim activi in tari stabile politic". Daca nu as fi luat in serios faptul ca domnul Oettlinger are nevoie de un pic de reclama si a spus inclusiv despre tara noastra ca nu am fi guvernabili, eu chiar mi-as fi facut ganduri si as fi intrebat-o pe doamna Gheorghe daca dansa a schimbat obiectul de activitate al Petrom , axandu-se pe transporturile maritime, mai ales acum cand stie ce mare apreciere are domnul Basescu pentru dumneaei , fiind in deplina concordanta cu cerintele UE de a avea reprezentante ale sexului frumos in posturi de conducere. Cel putin aceasta a fost prima impresie atunci cand am ascultat conferintele de presa ale celui mai mare concern industrial austriac si am observat destinderea vorbitorilor cand au pus accentul pe stabilitate politica. Daca inca nu ati privit raportul pe trimestrul 2 al concernului care conteaza pentru 62% din productia zilnica a gigantului din Regatul de Est , va rog sa o faceti pentru ca veti observa ca membrii echipei de media sau investor relations au invatat limba germana si ca atare o inegalitate a devenit egalitate. Deci capital social RAS=capital social IFRS. Desi nu sunt atat de sigur, pentru ca piata asigurarilor este extrem de competitiva, motiv pentru care Vienna Insurance Group exemplul Erste Group a urmat si Buna Vointa a fost micsorata cu aprox. 70 mil. , pot observa doar faptul ca si Credit Suisse s-a bulversat , chiar in ziua prezentarii raportului OMV au avut o scaparare de inteligenta cel putin celei care a dus la descoperirea Teoriei Relativitatii spunad urmatoarele in ziarul standard "Für 2014 haben sie ihre Schätzungen aber angehoben, nachdem sie Petrom neu bewertet hatten. " , care in traducere mioritica ar insemna "PENTRU 2014 am ridicat evaluarile noastre, dupa ce am reevaluat PETROM". Desi nu contest faptul ca inegalabilul Eminescu ar putea fi cunoscut domnilor bancheri de investitii de la Credit Suisse, totusi versul "Era pe cand nu se vedea, azi o vedem si nu e" nu ar fi fost necesar sa fie leitmotiv pentru intarzierea de a nu fi reevaluat contributia lupului dacic, mai ales cand in urma cu doar cateva luni in Yemen, Libia, regizorul Tarantino ar fi pus in evidenta calitatile acestor tari pentru a realiza un film demn de Oscar. Dar pentru ca doar in Romania viata bate filmul se pare ca totusi nimeni nu s-a gandit ca linistea peisajelor mioritice poate cumva fii interpretata ca stabilitate, existand o mare probabilitate ca un cioban local sa poata fi confundat cu un beduin cautand sa faca un foc de tabara printr-o perfuzie la o conducta de petrol. Va dati seamna dragii mei domni Make si Prazilian ca dumneavoastra faceti ca marele poet de la Pontus Euxinus sa nu mai fie confirmat in intelepciunea sa "Sunt un barbar aici , pentru ca nimeni nu ma intelege". Conversatia dumneavoastra va avea sorti de izbanda atunci cand vom inceta sa mai fim barbari , iar noua cititorilor le-as spune numai povata tizului meu nasos "Discite iustitiam moniti et non temnere divos", caci NIIHIL SINE DEO.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.08.2013, 10:38)
Genosse, tu in Germania nu lucrezi nimic?.
1.2. Lieber Freundchen, (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 22.08.2013, 19:36)
un personaj mult mai destept ca mine a spus ca a gandi inseamna a munci pentru creier, iar a visa este echivalentul cu a se destinde pentru acelasi activ. Eu sunt de parere ca am pus un pic din amandoua. Care este opiniunea ta maestre? Multumesc anticipat pentru raspuns :-)
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.08.2013, 11:15)
Brokerii nu vor sa DEVINA brokeri de ''calibru'', brokerii vor totul de-a gata.
Bursa nu vrea sa DEVINA o bursa de ''calibru'', ci sa fie facuta mare, de stat.
Make lupta impotriva acestei mentalitati de ''mostenitor'', pe care o sustine si Prazilianul.
Buna polemica!
Multumesc, Make
3. Nu-mi place Make
(mesaj trimis de anonim în data de 22.08.2013, 11:29)
Ce pana mea? la fel cum televiziunile de stiri (stiri de caca), care posteaza zilnic pe ecran "imediat va prezentam, in exclusivitate ......." stiri bomba, care in fapt sunt niste stiri de rahat, Make ne anunta ieri, sa nu ratam azi......
Chiar daca "stirile"de azi lansate de Make nu sunt "de rahat", este urat din partea lui ca incearca sa ne convinga, in acest mod, sa-l citim.
Make, eu cand descihid laptopul, primul lucru ce-l fac, fug pe Bursa si-l caut pe Make! Dar sunt dezamagit cand constat ca sunt amagit in acest mod.
3.1. Cu ce te-am amagit? (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de MAKE în data de 22.08.2013, 11:36)
Sa te fi amagit, ar fi insemnat sa nu-ti dau ceea ce am anuntat ca dau.
La BURSA este "zis si facut": te-am indemnat sa nu ratezi Polemica si am afisat o noua runda a Polemicii.
Care e dezamagirea si care e amagirea?
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.08.2013, 18:09)
Ai Cobito, Make.
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 22.08.2013, 18:29)
Dupa ce iti dai seama de asta?
3.4. va rog consultati peer companies (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 22.08.2013, 19:42)
cel mai interesant mi se pare mesajul dintr-un ziar financiar unde domnul Treichl spune ca in lipsa de lichiditati a trebuit sa-si vanda niste actiuni. Acest lucru este extrem de important, aratandu-ne ca domnia sa are foarte mare experienta la nivel macro , insa la micro nu prea reuseste cu Baselul III. Daca vrei intr-adevar senzatii senzationale dati pe un cotidian un search dupa omv si veti gasi Null Points. Daca insa o sa sarciuti dupa om mai vedea chiar exista one answer. Va rog sa nu faceti nicio legatura intre nevoia domnului Treichl de lichiditate, faptul ca un anumit cotidian nu isi gaseste raspuns la cele 3 litere si faptul ca in benzinariile OMV exista automate bancare ERSTE BANK. Macroeconomicul nu are nimic cu microcosmosul la fel cum nu ar avea nimic in comun un acces de emotione al unui CEO purtat de valurile Dunarii cu un contract de listare la bursa. More questions?
4. Pentru "Prazilianul"
(mesaj trimis de MAKE în data de 23.08.2013, 00:22)
Stimate "Prazilianul", in cazul ca nu veti fi avut timpul necesar replicii, o puteti trimite pe e-mail-ul Redactiei BURSA, la marketing@bursa.ro
4.1. Tot pentru "Prazilianul" (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de MAKE în data de 23.08.2013, 00:24)
In cazul ca nu mai doriti continuarea Polemicii, atunci va multumesc pentru dezbaterea pe care ati prilejuit-o!
Sinteti un bun partener de dezbatere, un dialog clarificator, din care am iesit cistigati cu totii, atit cititorii, cit si eu insumi.