O SITUAŢIE INGRATĂ: Judecata de apoi a cercetării agricole

• Staţiunile de cercetare agricolă dau în judecată Guvernul, dar la proces se va prezenta viitorul Executiv

• Legea pentru care se judecă este vitală pentru sector, dar este semnată de actualii miniştri

• Viitorii membri de cabinet nu vor avea nicio obligaţie să aprobe ceea ce nu au iniţiat şi semnat

Staţiunile de cercetare agricole vor da Guvernul în judecată, săptămâna aceasta, fiind nemulţumite că actuala guvernare refuză să promoveze o hotărâre ce ar asigura continuitatea sectorului de tradiţie a cercetării pomicole româneşti.

Staţiunile semnatare ale acestui demers sunt subordonate Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) şi solicită cabinetului Tăriceanu să aprobe o hotărâre ce ar trece terenurile agricole aflate în exploatarea lor, din administrarea Agenţiei Domeniilor Statului (ADS), în administrarea lor şi, totodată, le-ar scuti de la plata unor datorii la bugetul de stat.

De asemenea, staţiunile de cercetare şi-ar schimba statutul juridic, devenind din echivalentul regiilor autonome, instituţii publice ce ar avea acces la numeroase forme de finanţare.

Astfel, hotărârea nu numai că ar aduce reforma în sector, ci ar asigura, concomitent cu dezvoltarea sa, diminuarea importurilor din domeniu.

Hotărârea a obţinut toate avizele necesare şi a fost depusă la Secretariatul General al Guvernului încă din aprilie 2008. Cu toate acestea, ea nu a fost promovată în şedinţele de guvern, din varii motive ce ascund, de fapt, potrivit cercetătorilor, doar interesele imobiliare ale clientelei politice, care nu doreşte relansarea sectorului, ci terenurile acestuia.

Mai exact, este vorba despre aceleaşi interese imobiliare care au determinat Guvernul să pregătească relocarea tuturor staţiunilor de cercetare agricolă situate în jurul oraşelor, printr-o ordonanţă, rămasă însă la stadiul de proiect.

"Consecinţele amânării acestui act legislativ au afectat grav activitatea de cercetare şi situaţia financiară a unităţilor, prin diminuarea drastică a numărului de cercetători şi scoaterea la licitaţie şi înstrăinarea patrimoniului unităţii", se arată în plângerea prealabilă depusă la Guvern de staţiunile de cercetare.

Potrivit jurişitilor contactaţi de noi, în pofida demersului curajos în justiţie, situaţia cercetării pomicole rămâne una ingrată.

Asta, deoarece Guvernul este la final de mandat şi, mai mult ca sigur, la proces se va prezenta următorul Executiv, neimplicat în actulul scandal. Acest fapt îi dezavantajează pe cercetători, cărora le-ar conveni să se judece cu actuala guvernare, cea cu care se află în conflict, ceea ce ar însemna, de fapt, ca, "groparii cercetării agricole", după spusele lor, să rămână în funcţie.

În plus, întrucât este vorba despre o hotărâre (care nu a ajuns în şedinţa de guvern), ce rămâne semnată de actualii miniştri, viitorul cabinet nu va avea nicio obligaţie să aplice ceva ce nu a iniţiat sau semnat.

Sau, de ce nu, vor avea o altă clientelă politică de servit. În consecinţă, procedura se reia. Vor vota oare cercetătorii cu "proprii gropari"?

• Cei şapte pomi

Aşa sunt numite în cadrul ASAS cele şapte staţiuni pomicole care vor da Guvernul în judecată. Acestea sunt Staţiunile de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa, Cluj, Fălticeni, Voineşti, Vâlcea şi Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Horticultură Târgu Jiu.

Contactaţi de noi, directorii celor "şapte pomi" ne-au vorbit, revoltaţi, despre ce a mai rămas, în urma tranziţiei, din staţiunile lor.

"O ţară fără cercetare este o ţară dependentă de importuri", ne-a declarat Ioan Platon, directorul staţiunii de la Bistriţa, ce avea, în 1990, peste 1200 de hectare, iar în prezent 242 de hectare, din care 80 urmează să fie predate.

"Este foamea de a te îmbogăţi peste noapte", ne-a spus directorul de la Cluj, Eugenia Hârşan. La staţiunea sa, în 1990, erau 1036 de hectare, în prezent rămânând 366, din care circa 195 de hectare vor fi predate.

La Voineşti, situaţia este aceeaşi. Directorul Gheorghe Petre ne-a declarat: "Mai rezistăm, dar nu ştiu până când". Staţiunea sa avea, în 1990, 641 de hectare, în prezent rămânând în posesia a 172.9 hectare.

Ion Botu, directorul de la Vâlcea, reclamă aceleaşi interese imobiliare. Din staţiunea sa au mai rămas 424 de hectare, iar pentru 148 din acestea sunt cereri.

La Gorj, directorul Ion Călinoiu ne-a spus că autorităţile ar prefera să mute cu totul staţiunea sa. La nivelul anului 1990, staţiunea sa avea 1450 de hectare, rămând la ora actuală cu doar 4-5 hectare şi 150 de teren agricol.

Ion Diaconu, directorul de la Hunedoara, a apreciat că la mijloc s-ar afla doar "mişmaşuri" între autorităţi şi "apetitul unora pentru pământ". Staţiunea sa avea în 1990, 712 hectare. A mai rămas cu 6,2 hectare.

Directorii staţiunilor de cercetare au precizat că nu condamnă procesul de restituire a proprietăţilor, ci doar acele abuzuri care le-au sabotat în permanenţă activitatea.

Se pare însă că au fost presiuni ca staţiunile din Bistriţa şi Vâlcea să fie scoase din hotărârea de guvern mai sus menţionată.

• Un proces câştigat

Societatea "Sericarom", ce activează în domeniul creşterii viermilor de mătase şi cultura dudului, s-a aflat într-o situaţie mult mai dramatică decât cea a celor "şapte pomi". "Sericarom" a intentat proces Ministerului Agriculturii pe motiv că acesta a blocat o hotărâre de guvern similară cu cea din cercetarea pomicolă. Elena Pau, directorul filialei de cercetare din cadrul institutului, ne-a declarat că "Sericarom" a câştigat, săptămâna trecută, procesul cu Ministerul Agriculturii, ceea ce va obliga această instituţie să dea drumul respectivei hotărâri spre alte ministere pentru obţinerea avizelor necesare.

Elena Pau ne-a precizat că Sericarom mai deţine în Băneasa doar 2,88 hectare, din 14 cât a avut recent, şi 50 de hectare la Cislău. Precizăm că "Sericarom" avea, în 1990, în mai multe locaţii, circa 4.800 de hectare.

• Nouă litigii la Băneasa

La staţiunea pomicolă Băneasa scandalul este în toi.

Şi aici a existat o hotărâre de guvern care trebuia să asigure reorganizarea societăţii.

Numai că, în şedinţa de Guvern din data de 11 septembrie 2007, Ministerul Agriculturii a solicitat retragerea proiectului, solicitarea fiind aprobată de către Guvern. Practic, proiectul a fost retras de la publicarea în Monitorul Oficial.

Conform cercetătorilor, la ora actuală, la staţiunea din Băneasa sunt nouă litigii pentru o suprafaţă de circa 184.4 hectare.

După ce proiectul menţionat a fost respins, ADS a înaintat ASAS un nou proiect care lăsa staţiunii Băneasa, în acte, următoarele suprafeţe de teren: la baza de la Poroschia (judeţul Teleorman) 167 de hectare (167,3 hectare au fost măsurate), la Moara Domnescă un hectar (din 1,42 măsurate) doar 4.2 hectare în sectorul unu, (suprafaţa măsurată fiind de 5,39 hectare) la mult disputatele terenuri ale staţiunii.

Astfel, staţiunea pomicolă Băneasa ar mai avea, în cele trei locaţii, doar 172,2 hectare. În realitate ASAS, revendică 430 de hectare, dar după stingerea litigiilor, în timp ce, în proiectul de hotărâre dorit 373 de hectare de teren.

Evident, ASAS a respins propunerea ADS, pe care o consideră o "jignire".

Problemele cercetării agricole se acutizează. Urmează judecata de după alegeri.

Judecata de apoi...