OAMENI DE AFACERI: "Măsurile repetate de creştere a salariul minim contribuie serios la instabilitatea fiscală"

Redăm scrisoarea deschisă:

"În atenţia Doamnei Ministru Lia Olguţa Vasilescu

Spre ştiinţa Domnului Prim-Ministru Mihai Tudose

Spre ştiinţa Domnului Preşedinte Klaus Werner Iohannis

Stimată doamnă ministru,

Suntem un grup antreprenori, economişti, cadre didactice şi manageri preocupaţi de politicile publice care afectează climatul de afaceri, şi dorim pe această cale să atragem atenţia asupra măsurilor repetate de creştere a salariul minim din ultimii trei ani fără a fi determinat de realitatea economică.

Deşi la nivel declarativ aţi repetat de nenumărate ori că aveţi ca prioritate stabilitatea fiscală şi predictibilitatea, considerăm oportun să atragem atenţia că astfel de măsuri contribuie serios la instabilitatea fiscală, măresc îngrijorarea în rândul antreprenorilor, investitorilor. Raţiunile politice şi bugetare care ar putea justifica astfel de decizii trebuiesc armonizate cu bunul mers al economiei, astfel să reflecte starea reală a economiei.

În acest sens, ne exprimăm îngrijorarea şi sperăm, într-o primă fază, că va determina reconsiderarea deciziilor de creştere a salariului minim, iar ulterior va constitui o temă de discuţie şi un punct de plecare pentru formularea unor politici sănătoase de natură să sprijine bunul mers al economiei. Fixarea unui nivel minim al salariului reprezintă o măsură distructivă pentru mediul economic şi în special pentru mediul antreprenorial afectând serios segmentul forţei de muncă conducând la descurajarea cererii de muncă din partea angajatorilor dar şi la creşterea şomajului sau chiar a economiei subterane.

Începând cu ianuarie 2014, salariul minim a crescut artificial în mod repetat ca urmare a intervenţiei statului în economie, creând astfel o discrepanţă între salariul mediu şi salariul minim. Dacă înainte de anul 2009 vorbeam de un prag de 30% din salariul mediu, astăzi acest prag se îndreaptă veritiginos către 50%. Ca urmare a acestor modificări repetate, atragem atenţia că există riscul ca cea mai mare parte a forţei de muncă din România să fie remunerată cu salariul minim devenind astfel o tară de angajaţi la minim, cu sute de mii de asistaţi sociali.

Mai mult, aceste discrepanţe se accentueză cu migraţia forţei de muncă din sectorul privat către sectorul public ca accentueză cu migraţia forţei de muncă din sectorul privat către sectorul public ca urmare a creşterilor salariale din sectorul public. Conform datelor publicate pe site-ul Consiliului Fiscal în anul 2017, salariul mediu brut în sectorul privat era de 652 euro, în sectorul public 842 euro, în administraţia publică 1.116 euro, iar în educaţie 711 euro, deşi principalul contributor la bugetul de stat îl reprezintă sectorul privat.

Evoluţia acestui fenomen, a cresterii salariului minim, a luat amploare în ultimii ani, pragul salarial sub care este interzis să oferi locuri de muncă crescând repetat, de la 1.050 lei în 2016 la 1.450 lei în prezent, cu şanse mari de a înregistra noi creşteri ajungînd la 2.000 lei în 2018 fără a avea o creştere semnificativă a PIB-ului.

Dacă în anul 2014 în România existau peste 1,5 milioane de angajati cu salariul minim, astăzi vorbim de peste 1,6 milioane de angajaţi, şi ciferele sunt în continuă creştere, afectând segmentul cel mai vulnerabil, cel al tinerilor fără experienţă, dar şi cel al antreprenorilor, contributori direct la bugetul de taxe şi impozite.

Aşa cum atestă studiile ştiinţifice, şi aşa cum susţin şi majoritatea specialiştilor din domeniu, creşterea salariului minim creşte rata şomajului în rândul tinerilor şi al persoanelor slab calificate

Nu este de mirare că o astfel de politică are repercursiuni directe asupra evoluţiei de colectare a veniturilor de taxe şi impozite, conform datelor furnizate de către Comisia Europeană, România înregistrând o scadere drastică de la 28,1 (%PIB) în anul 2015 la 25,5 (%PIB) în anul 2017.

Deşi măsurile propuse se vor a fi masuri sociale, de fapt, ele reprezintă în mod fundamental măsuri anti-sociale, lovind exact în populaţia săracă: persoane cu nivel redus de instruire , tineri fără experienţă, categorii sociale defavorizate sau discriminate.

Salariul trebuie să fie reglat de cerere şi ofertă, piaţa forţei de muncă trebuie să fie liberă şi nu credem că salariul minim trebuie fixat printr-o lege! Salariul minim de aminteşte de mercurialul de pe vremea comunistă când statul afişa în pieţe preţuri minime la produse. Mediul de afaceri îşi doreşte salarii mai mari la bugetari dar CU PĂSTRAREA ANVELOPEIE SALARIALE GLOBALE şi o distribuţie corectă a valorii între capital şi resursa umană.

În final, vă reamintim că o astfel de măsură, neavând la bază fundamentul economic, cel al productivităţii, va afecta atât întreprinzătorii şi companiile care susţin economia românescă prin plata contribuţiilor la bugetul de stat, persoanele slab calificate sau fără experienţă, dar şi pe toţi consumatorii care vor descoperi că trebuie să cheltuiască mai mulţi bani din buzunar ca urmare a creşterii preţurilor şi care în final îi va afecta în primul rând pe cei cu venituri reduse.

Domnule Prim-Ministru Mihai Tudose, având în vedere obiectivele guvernului, şi anume: stimularea şi susţinerea mediului antreprenorial, precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale românilor, vă solicităm concentrarea pe acele politici care

încurajează inveştiţiile şi productivitatea, şi nu pe acelea care vor contribui la creşterea inflaţiei, şomaj, inchiderea a zeci de mii de IMM-uri şi, în final, creşteri de preţuri.

Cu deosebită consideraţie,

Cristina Chiriac, preşedinte Asociaţia Naţională a Antreprenorilor

Bogdan Glăvan, prof. univ., Universitatea Româno-Americană

Cristian Paun, prof. univ., ASE

Gabriel Mursa, prof. univ.,UAIC

Radu Nechita, conf. Univ. Dr., UBB

Ioana Lese, doctorand în economie socială

Dragoş Anastasiu, director general Eurolines

Liliana Agheorghicesei, preşedinte Patronatul Femeilor de Afaceri Bucovina

Răzvan Orăşanu, preşedinte Asociaţia Tine de Noi

Mihai Florin, preşedinte Federaţia Judeţeană a Patronatelor IMM Iaşi

Lucescu Beniamin, preşedinte Asociaţia Operatorilor de Transport Rutier Suceava

Ilisei Ovidiu, preşedinte UGIR- Filiala Suceava

Manea Angelica, preşedinte Patronatul SFERA Iaşi

Racolta Steluţa, preşedinte Asociaţia Patronală a Furnizorilor de Formare Profesională din România

Tudor Smirna, economist, Institutul Ludwig von Mises Romania

Florentina Elena Olaru, administrator Anion Cosmetis

Carmen Cusa, administrator RoTur

Tinu Sebeşeanu, antreprenor

Alexandru Răducanu, antreprenor, fondator Canal 33

Nicoleta Munteanu, antreprenor

Aristide Seri, antreprenor

Victoria Burton, antreprenor

Gabriela Montoiu, antreprenor

Hildegard Brandl, antreprenor

Octavian Bădescu, antreprenor"