După mai bine de un an şi jumătate de pandemie, când majoritatea afacerilor au avut de suferit din cauza restricţiilor impuse, oamenii de afaceri din Buzău au avut ocazia să-şi spună problemele direct oficialilor de la Bucureşti. În timpul vizitei făcute la Buzău, vineri, 21 mai, cu ocazia lansării proiectului Băncii de Gene, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, şi ministrul Agriculturii, Adrian Oros, au făcut o oprire şi la Prefectura Buzău unde au participat la o întâlnire cu oamenii de afaceri din judeţ.
Preţ de câteva minute, oficialii au ascultat problemele cu care se confruntă mediul de afaceri buzoian, dar au luat la cunoştinţă şi care sunt oportunităţile de dezvoltare al judeţului.
Reprezentanţii Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură Buzău au anunţat: "În deschiderea întâlnirii Preşedinte al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Buzău, Ionel Gagu a făcut o amplă prezentare a potenţialului de afaceri al judeţului Buzău precum şi a principalelor probleme cu care se confruntă mediul de afaceri buzoian".
Concret, oamenii de afaceri prezenţi la întâlnire au atras atenţia, încă o dată, asupra crizei de personal calificat cu care se confruntă întregul mediu de afaceri, nu doar judeţul Buzău şi au scos în evidenţă şi carenţele legislative privind organizarea licitaţiilor.
Reprezentanţii Camerei de Comerţ Buzău au precizat: "Oamenii de afaceri prezenţi la întâlnire au expus principalele probleme specifice pe care le întâmpină în activitate. Dintre acestea s-au evidenţiat lipsa personalului calificat şi importanţa implementării învăţământului profesional dual; carenţele legislaţiei privind organizarea licitaţiilor (în sectorul construcţii se merge la licitaţii cu un preţ al materialelor de construcţii care în perioada de execuţie se majorează uneori şi cu 70% astfel încât societăţile ajung în imposibilitatea continuării lucrărilor); problemele legate de modul în care se acordă concediile medicale şi a recuperării banilor de la CJAS; problemele legate de preţul apei la nivelul ţării noastre în acord cu legislaţia europeană, importanţa recuperării apei de ploaie".
• Orban şi Oros au "tăiat panglica" la Banca de Gene Buzău
După această întâlnire, cei doi oficiali alături de parlamentarii PNL de Buzău, dar şi reprezentanţi ai Prefecturii Buzău precum şi cercetătorul Costel Vânătoru au mers la sediul Băncii de Gene unde au anunţat că proiectul este operaţional.
Ludovic Orban a spus: "Buzăul are nevoie de dezvoltare economică. Dezvoltarea economică nu se poate realiza decât prin investiţii. În primul rând, prin investiţii publice, dar şi prin atragerea investitorilor privaţi. E nevoie să dezvoltăm parcuri industriale, tehnologice, parcuri IT. Asta este direcţia spre care trebuie să ne îndreptăm. Guvernul este dispus să colaboreze cu autorităţile locale pentru proiecte de dezvoltare ale judeţului Buzău".
La rândul său, ministrul Agriculturii a vorbit despre bugetul alocat Băncii de Gene.
"Am alocat 3 milioane de lei pentru început, astfel încât domnul cercetător, Costel Vânătoru, să îşi poată forma o echipă anul acesta de 12 cercetători cu care să fundamenteze strategia şi viziunea pe care o are privind dezvoltarea acestei bănci de gene. În paralel, am depus un proiect în Programul Naţional de Rezilienţă şi Relansare împreună tot cu domnia sa de 30 de milioane de euro, pe care îl demarăm cu Ministerul Cercetării, astfel încât peste ceea ce vor face ei anul acesta, peste strategie, să se concretizeze şi în investiţie. Discutăm aici de o sumă considerabilă", a spus Oros.
Despre necesitatea acestui proiect, dar şi ce va urma după ce a primit finanţare şi undă verde de la oficialii din Agricultură a vorbit cercetătorul Costel Vânătoru, iniţiatorul proiectului înfiinţării Bănci de Gene la Buzău.
Domnia sa a spus: "Un studiu pe care l-am realizat recent arată că după anii 90, numai la legume s-au pierdut peste 2600 de creaţii biologice româneşti şi sigur numărul lor este mult mai mare. Vorbim despre un dezastru şi sigur ar trebui să stopăm acest dezastru, să punem la adăpost această resursă valoroasă a neamului nostru pentru că Banca de Gene contribuie activ la siguranţa şi la asigurarea alimentară a poporului român. Practic, aceste resurse genetice sunt expuse la factorii climatici externi, pe urmă, importurile de seminţe, bolile, dăunătorii, substanţele chimice şi acestea sunt factori mutageni. România importă seminţe în fiecare an de valoare foarte mari, de ordinul miliardelor de euro. Urmează studiul de fezabilitate, urmează construirea băncii cu laboratoarele specifice. Acreditarea băncii, pentru că trebuie să ştiţi că România nu are în acest moment nicio bancă de gene acreditată. De aceea, avem nevoie de o bancă de gene care trebuie să fie acreditată şi să funcţioneze după standardele şi normele care sunt în vigoare. Sigur, pentru aceasta avem nevoie de resurse şi credem că proiectul pe care l-am depus pe PNRR va fi acceptat în forma pe care noi am depus-o şi vom putea primi aceşti bani europeni pentru acest obiectiv".
Drumul pe care porneşte proiectul Băncii de Gene ar putea aduce recunoaşterea rezultatelor cercetării româneşti în domeniul legumiculturii, dincolo de graniţele României. Senatorul PNL de Buzău, Vlad Pufu, principalul susţinător al proiectului în faţa Guvernului actual, spune că sunt aşteptări mari de la activitatea de cercetare ce va fi demarată la Buzău: "Preocuparea noastră nu trebuie să se oprească aici, pentru că acest proiect trebuie să crească la Buzău. Este un prim pas pe care l-am făcut. Este misiunea noastră, a politicienilor şi nu, numai, să promovăm această bancă de gene ca să îşi câştige un prestigiu. Aş vrea să îi transmit un mesaj domnului Costel Vânătoru, cu care am vorbit în ultimul timp de zeci de ori la telefon, dar aş vrea să îi transmit şi public, că de acum încolo îi vom da în continuare sprijinul pentru dezvoltarea Băncii de Gene, dar aşteptăm la rândul nostru performanţă, proiecte naţionale cu vizibilitate care să ne scoată în lume, astfel încât în câţiva ani să participăm la inaugurarea Institutului de Cercetări al Băncii de Gene -Costel Vânătoru".
Odată inaugurat vineri, proiectul Băncii de Gene, urmează angajările, care se vor face de la 1 iunie. Este vorba despre 12 posturi care vor asigura funcţionalitatea instituţiei, ulterior urmând să se pună mai mare accent pe posturile create pentru activitatea de cercetare.