Obligaţii asumate în PNRR, neexistente în ultimele Recomandări Specifice de Ţară

Cristian Diaconescu, preşedintele PMP, consideră că guvernul şi-a asumat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reforme pe care nu le va putea realiza în termenul fixat, fapt ce va duce la pierderea unor sume din cei 29,2 miliarde euro alocaţi de Comisia Europeană pentru ţara noastră.

"Ne-am obligat, şi nu ştiu de ce am făcut asta, să avem o strategie anticorupţie. Ştiţi că acum, în două luni, trebuie să finalizăm o strategie anticorupţie, pe fundalul acesta al crizei politice? Să ştiţi că pe mine m-au întrebat prieteni ai României din Europa pentru ce am introdus asta în PNRR, strategii de modernizare şi de reformă a sistemului judiciar, care e ideea. A, bun, dacă partea română doreşte, s-a bifat, ok. Nu e negociere cu compromis, ci cu verificare a standardelor pe care România trebuie să le îndeplinească. Anual se fac rapoarte de evaluare, un fel de MCV-uri, dar ele pot să îţi ia banii. Dacă nu ai strategia anticorupţie până la 1 ianuarie, informatizarea pe ANAF la care ne-am obligat până la finalul anului, pierdem bani", a declarat Cristian Diaconescu pentru DC News.

Preşedintele PMP a precizat că reformele respective nu ar fi fost solicitate de Comisia Europeană, ci pur şi simplu au fost introduse de Cristian Ghinea, fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

"Mai mult de atât, a cerut! Da! Şi repet, nu cealaltă parte a vrut. Tot dăm vina că europenii vin şi ne fac, şi noi suntem colonie. De partea cealaltă, europenii bifau îndeplinirea unor criterii. La partea cu irigaţiile, când ne-au întrebat de unde luăm apa şi le-am spus că modificăm albia râurilor, birocratul de la climă, de la Green Deal, a zis «stop»", a mai spus Cristian Diaconescu.

Referitor la reformele introduse în PNRR, menţionăm că acestea trebuie să fie conforme cu cele care se află în Recomandările Specifice de Ţară, pe care Comisia Europeană îl întocmeşte semestrial.

Într-adevăr, în Recomandările Specifice de Ţară din anul 2020 adresate României nu se regăseşte nicio recomandare privind sitstemul judiciar, deoarece oficialii de la Bruxelles au considerat că guvernul Orban a luat măsuri pentru înlăturarea modificările legislative semnificative din perioada 2017-2018 care au mărit presiunea politică exercitată asupra sistemului judiciar şi care au afectat eficienţa, calitatea şi independenţa acestuia, precum şi capacitatea magistraţilor de a investiga şi a sancţiona cazurile de corupţie la nivel înalt.

"Aceste aspecte sunt monitorizate în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare. În cadrul acestui mecanism, Comisia monitorizează în continuare reforma judiciară şi lupta împotriva corupţiei din România. Aceste domenii nu fac obiectul recomandărilor specifice fiecărei ţări din 2020, adresate României, dar sunt relevante pentru dezvoltarea unui mediu socio-economic favorabil în această ţară", concluziona anul trecut Comisia Europeană în Recomandările Specifice de Ţară.

Cu alte cuvinte, Cristian Diaconescu, preşedintele PMP, are dreptate atunci când afirmă că reformele privind justiţia care au fost inserate în PNRR aparţin strict părţii române, nefiind solicitate de Bruxelles în Recomandările Specifice de Ţară de anul trecut.