OCDE recomandă ţării noastre reîncadrarea finanţelor publice pe o traiectorie sustenabilă

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) recomandă ţării noastre reîncadrarea finanţelor publice pe o traiectorie sustenabilă, avertizând că, în absenţa consolidării fiscale, datoria publică ar urma să crească la niveluri nesustenabile în următoarele decenii, potrivit Agerpres.

"Deşi încă moderată, datoria publică a crescut rapid de la criza financiară globală. Măsurile fiscale de sprijin din timpul pandemiei au contribuit la sporirea gradului de îndatorare publică, dar evoluţia a fost cauzată, parţial, şi de măsurile expansioniste din trecut, inclusiv reforma pensiilor din 2019. Conform Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, autorităţile române au început o nouă reformă a sistemului de pensii. Fără reformă, creşterea costurilor îmbătrânirii populaţiei ar putea determina ca nivelul datoriei publice să depăşească 100% din PIB până în 2040, dacă creşterea acestor costuri nu este compensată de măsuri de consolidare", avertizează OCDE.

Menţinerea datoriei la un nivel prudent este crucială pentru rezilienţa economiilor care recuperează decalajele, expuse la riscurile financiare globale. Aproximativ jumătate din datoria publică este denominată în valută, şi 40% este deţinută de non-rezidenţi, expunând ţara noastră la şocurile adverse, în special în contextul sporirii instabilităţii pe pieţele financiare. De departe costurile de împrumut ale ţării sunt cele mai ridicate din UE, din cauza primei de risc peste medie a ţării, ceea ce reflectă percepţia investitorilor privind situaţia fiscală a României în raport cu alte ţări din Europa, apreciază instituţia.

"Stabilizarea nivelului datoriei publice ca procent din PIB va necesita eforturi semnificative de consolidare. Guvernul intenţionează o reducere progresivă a deficitului fiscal la 2,9% din PIB până în 2024, dar încă nu au fost clar identificate măsurile compensatorii. Consolidarea ar trebui să înceapă cu seriozitate din 2022, dacă redresarea va fi atât de solidă cum se estimează. Măsurile care stimulează potenţialul de creştere pot atenua presiunile fiscale. În special, creşterea participării pe piaţa forţei de muncă şi reducerea muncii la negru pot extinde semnificativ baza impozabilă. În paralel, România are spaţiu masiv de manevră pentru îmbunătăţirea veniturilor şi eficientizarea cheltuielilor. Acestea pot fi realizate prin revizuirea sistemului de pensii, sporirea gradului de respectare a obligaţiilor fiscale, în timp ce impozitele vor produce denaturări mai mici. Reformele fiscale pot ajuta la reechilibrarea cheltuielilor, spre măsuri de sprijinire a creşterii, în timp ce este redus deficitul", consideră OCDE.

O reformă completă a sistemului de pensii este planificată până la finalul lui 2022, obiectivul fiind îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare pe termen lung, a adecvării şi echităţii. Potrivit OCDE, fără reformă, cheltuielile cu sistemul public de pensii ar urma să crească cu aproximativ 5% din PIB până în 2030, din cauza măsurilor votate în 2019, inclusiv revizuirea formulei de calcul a pensiilor, majorarea valorii punctului de pensie şi planificata recalculare a tuturor pensiilor.

Veniturile fiscale sunt scăzute din cauza gradului redus de respectare a obligaţiilor fiscale şi a nivelului scăzut de impozitare. Marile reforme fiscale implementate din 2017, inclusiv reducerea TVA, a impozitului pe venit şi a contribuţiilor la securitate socială au redus semnificativ nivelul impozitelor. Se estimează că recenta reformă a TVA va reduce veniturile cu aproximativ un punct procentual din PIB, avertizează OCDE.

"În pofida realizării unor progrese în ultimii ani, eficienţa fiscală este mult mai scăzută în România decât în ţările în OECD. Deficitul de încasare a TVA este cel mai ridicat din UE. Îmbunătăţirea colectării taxelor va genera resurse suplimentare semnificative, estimate la 2,5% din PIB dacă eficienţa este majorată la nivelul celorlalte ţări din Europa Centrală şi de Est", se arată în studiul OCDE.

Consiliul OCDE a decis, la data de 25 ianuarie 2022, să facă primul pas în discuţiile de aderare cu ţara noastră, în paralel cu Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croaţia şi Peru. Din acest moment, se vor pregăti foi de parcurs individuale, care vor prezenta termenii, condiţiile şi procesul de aderare, cu condiţia ca ţările respective să confirme adeziunea la valorile, viziunea şi priorităţile reflectate în declaraţia privind viziunea OCDE, făcută cu ocazia aniversării a 60 de ani de existenţă, şi în declaraţia din 2021 al Consiliului Ministerial.

Înfiinţată în anul 1961, OCDE joacă un rol de consiliere pentru guvernele ţărilor puternic dezvoltate în materie de politică economică, socială şi de guvernare. Cele 38 de state membre OECD deţin împreună aproximativ 60% din economia mondială, 70% din comerţul mondial şi 20% din populaţia lumii.