Oficial BCE: Grecia se apropie de "sfârşitul jocului" în negocierile cu creditorii

Guvernul Greciei este în pericol serios să intre în incapacitate de plată a viitoarelor rate către FMI, a avertizat un membru al consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE), Yves Mersch, adăugând că Grecia se apropie de "sfârşitul jocului" în discuţiile cu creditorii internaţionali.

Guvernul elen susţine, totuşi, că va putea plăti salariile şi pensiile în această lună, dar până atunci are nevoie de un acord cu creditorii, din cauza crizei de lichidităţi, a declarat ieri purtătorul de cuvânt al Executivului, Gabriel Sakellaridis.

El a exclus impunerea unei taxe pe depozitele bancare pentru strângerea de numerar şi a precizat că Guvernul nu va semna un al treilea program de salvare.

Sakellaridis a spus că Guvernul menţine "liniile roşii" în negocierile cu creditorii, respectiv evitarea tăierii pensiilor, existenţa unui plan de creştere economică şi a unei ţinte a excedentului bugetar primar şi intenţia de restructurare a datoriei publice.

Într-un document al FMI obţinut de Channel 4 News se arată că autorităţile elene nu vor putea plăti Fondului întreaga sumă de 1,5 miliarde de euro scadentă în luna iunie, în lipsa unui ajutor financiar din partea creditorilor. "Următoarea rată, de 300 de milioane de euro, are termen pe 5 iunie. În acelaşi timp, Guvernul trebuie să găsească bani pentru plata salariilor şi pensiilor, la sfârşitul lunii mai", relatează MarketWatch, citat de Mediafax.

Autorităţile de la Atena negociază de mai multe luni cu creditorii deblocarea restului de 7,2 miliarde de euro din programul de salvare de 240 de miliarde de euro. Creditorii nu vor să furnizeze fondurile înainte ca Guvernul să accepte noi reforme economice. Guvernul refuză, însă, să accepte reformele stricte, între care reducerea pensiilor şi modificarea legislaţiei muncii, despre care consideră că ar afecta populaţia.

"Următoarele două săptămâni vor fi cruciale. Lichidităţile Guvernului sunt sub o presiune puternică, iar ţara este aproape de default", se arată într-o notă de ieri a analiştilor băncii britanice Barclays.

Situaţia devine tensionată şi în cazul sectorului bancar, aşa cum arată majorarea săptămânală a finanţării de urgenţă a băncilor elene prin programul ELA al BCE.

• Cel mai grav exod de inteligenţă de la moartea lui Socrate

Estimările privind plecarea celor mai bine educaţi oameni din Grecia variază între 180.000 şi 200.000 de persoane, de la debutul crizei în 2010.

În acest ritm, exodul echivalează cu circa 10% din personalul cu studii superioare, a spus Lois Lambrinidis, profesor de geografie economică la University of Macedonia.

La nivel macroeconomic, fenomentul este un exod clar de inteligenţă, a arătat Nicholas Alexiou, profesor de sociologie la CUNY's Queens College, care studiază problemele imigraţiei.

Ceea ce diferenţială exodul de inteligenţă de alte tipuri de migraţie este procentajul ridicat al persoanelor calificate şi educate care părăsesc o ţară, a explicat Alexiou.

Cu alte cuvinte, Grecea îi pierde pe "cei mai tineri, mai bine pregătiţi şi mai inteligenţi", potrivit unui studiu realizat anul trecut de European University Institute.

Potrivit studiului, 88% dintre cei care pleacă din Grecia deţin o diplomă universitară, iar dintre aceştia 66% au studii de masterat şi 11% studii doctorale.

O proporţie de 79% dintre cei care au plecat din Grecia în timpul crizei aveau un loc de muncă, dar au simţit că nu au niciun viitor în ţară (50%) sau oportunităţi profesionale (25%).

Exodul de inteligenţă are implicaţii serioase pentru economia Greciei, într-o perioadă în care ţara a pierdut 25% din PIB de la debutul crizei, declin echivalent cu cel înregistrat de Europa Occidentală şi Statele Unite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Fenomentul are şi implicaţii fiscale, afectând veniturile din impozitele pe venit şi consum, între altele, dar şi asupra capacităţii ţării de a genera producţie de înaltă calitate, a spus Joan Vidra, fost analist la Moody's, care conduce în prezent departamentul de ratinguri suverane la ARC Ratings.

Chiar şi în sectorul turismului, veniturile totale au scăzut cu 36%, în pofida creşterii numărului de vizitatori străini, potrivit unui studiu realizat de Endeavor, o organizaţie internaţională nonprofit care susţine antreprenoriatul.

Situaţia s-ar putea înrăutăţi, având în vedere că circa 35.000 de tineri greci studiază în străinătate şi ar putea decide să caute un loc de muncă în afara Greciei.

Potrivit unui raport al companiei de analiză Kapa Research, 70% dintre tinerii absolvenţi din Grecia vor să lucreze în străinătate, iar 10% caută în mod activ un loc de muncă în afara ţării.

Cea mai populară destinaţie este Marea Britanie, urmată de Germania şi Olanda, potrivit studiului European University Institute.

În funcţie de profesie, Marea Britanie atrage un număr mare de specialişti în domeniul financiar, profesioniştii în tehnologie merg în Statele Unite, inginerii în Orientul Mijlociu, iar profesioniştii în domeniul medical în Germania.

Germania, cea mai mare economice din zona euro, este şi cea mai critică la adresa politicii bugetare a Greciei.

"În timp ce Germania ţine în loc negocierile de salvare a Greciei, în unele privinţe profită de capitalul uman care pleacă din statul elen", a declarat Natassa Rwmanou, profesor la Columbia University şi reprezentantă în SUA a partidului de guvernământ Syriza.

Rata şomajului din Grecia era în ianuarie de 25,7%, de peste două ori mai mare decât media din UE, de 9,7%. Numărul tinerilor greci educaţi care au plecat din Grecia de la declanşarea crizei a urcat la 180.000, potrivit datelor Lambrianidis, care vor fi publicate luna viitoare în cadrul a două proiecte finanţate de London School of Economics şi Uniunea Europeană.

Pe ansamblu, Endeavor estimează că 200.000 de greci cu vârste de până la 35 de ani au părăsit Grecia de la începutul crizei, în 2010. Este probabil ca numărul acestora să fie mai mare, întrucât analiza Endeavor include date până în 2013 inclusiv.