OLAF SCHOLZ: "Germania, în primul rând!"

În timp ce face apel la solidaritate europeană, cancelarul german îşi deschide propria cale pentru ţara sa, transmite politico.eu.

În timp ce amurgul învăluie capitala Germaniei, Olaf Scholz stă pe balconul cancelariei sale, privind în depărtare pe lângă un francez cu gât ţestoasă care gesticulează lângă el, notează sursa citată.

Ceea ce ar putea suna ca planul pentru o caricatură inteligentă a fost, de fapt, o fotografie oficială a întâlnirii lui Scholz cu preşedintele francez Emmanuel Macron la Berlin săptămâna trecută, oferind o metaforă adecvată, chiar dacă neintenţionată, pentru atitudinea de distanţă a lui Scholz faţă de restul Europei.

În condiţiile în care Europa este zguduită de impactul războiului din Ucraina, Scholz a făcut un apel la solidaritate, în timp ce îşi deschide drumul spre Germania. Indiferent dacă problema se referă la livrările de arme în Ucraina sau la modul de amortizare a impactului creşterii preţurilor la gaze naturale, abordarea lui Scholz a fost clară: Germania, în primul rând.

Planul Berlinului de a înfiinţa un fond de urgenţă de 200 de miliarde de euro pentru a subvenţiona preţurile gazului a declanşat un răspuns furibund din partea unor lideri europeni săptămâna trecută. Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki l-a acuzat chiar pe Scholz de "egotism" şi de "distrugerea" pieţei unice. Îngrijorarea este că subvenţiile germane vor oferi producătorilor ţării un avantaj nedrept faţă de industria din alte ţări UE.

"Cea mai bogată ţară, cea mai puternică ţară din UE încearcă să folosească această criză pentru a obţine un avantaj competitiv pentru afacerile lor pe piaţa unică. Nu este corect, nu aşa ar trebui să funcţioneze piaţa unică", a spus Morawiecki, vineri, într-un summit informal al UE de la Praga.

Deşi premierul polonez nu a fost un fan al guvernului lui Scholz, nici măcar în cele mai bune momente, el nu a fost singurul. Atât prim-ministrul finlandez Sanna Marin, cât şi liderul estoniei Kaja Kallas au exprimat îngrijorări similare, deşi într-un limbaj mai diplomatic, cerând un plan UE de abordare a problemei.

"Trebuie să găsim o soluţie comună, altfel ţările cu mai multă flexibilitate bugetară vor avea un avantaj faţă de celelalte", a spus Kallas la Praga.

Scholz a apărat planurile Berlinului, spunând că alte ţări din Europa urmează paşi similari. Deşi este adevărat, niciunul dintre aceste programe nu se apropie de amploarea propunerii germane.

Cu toate acestea, ceea ce îi îngrijorează pe liderii europeni mai mult decât detaliile fondului de gaze al lui Scholz este tendinţa din ce în ce mai mare a celui mai mare jucător al continentului de a aborda probleme cheie economice şi de securitate, despre care se tem că vor eroda coeziunea europeană.

Deşi cancelarul german a vorbit măreţ despre felul în care războiul din Ucraina "a dat o nouă viaţă cuvântului solidaritate" în Europa, Scholz nu a inspirat.

La câteva ore de la invazia rusă pe scară largă în Ucraina, de exemplu, Scholz a răspuns anunţând un Sondervermögen de 100 de miliarde de euro, un fond special care vizează nu securitatea europeană, ci cea a Germaniei.

În mod similar, abordarea guvernului său faţă de deficitul de gaz şi electricitate care se profilează în această iarnă s-a concentrat direct pe Germania, mai degrabă decât pe Europa.

Săptămâna trecută, Scholz a vizitat Spania, unde a făcut eforturi pentru finalizarea unei noi conducte de gaz din peninsula Iberică până în nordul Europei, pentru a compensa aprovizionarea pe care Germania a pierdut-o de la Rusia. Macron s-a opus planului, care ar traversa teritoriul francez, argumentând că nu are sens economic. Această opinie este împărtăşită de Comisia Europeană, dar cancelarul german înaintează oricum, chiar dacă proiectul ar putea ocoli Franţa cu totul.

S-ar putea argumenta cu oarecare merit că Scholz a fost ales pentru a-şi pune ţara pe primul loc - dacă nu ar fi faptul că cancelarul citează în mod repetat Uniunea Europeană ca punct de sprijin al universului său politic.

La sfârşitul lunii august, Scholz a călătorit chiar la Praga cu un avion plin de reporteri pentru a susţine ceea ce a fost considerat un "discurs-reper" asupra Europei la istorica Universitatea Charles din oraş.

"Mulţi oameni au cerut, pe bună dreptate, o Uniune Europeană mai puternică, mai suverană şi mai geopolitică în ultimii ani, pentru o Uniune care este conştientă de locul său în istoria şi geografia acestui continent şi acţionează puternic şi coeziv în întreaga lume", a spus Scholz, public.

"Deciziile istorice luate în ultimele luni ne-au adus mai aproape de acest obiectiv", a adăugat acesta.

În ultimele zile, Scholz a mers şi mai departe, intonând "responsabilitatea specială" a Germaniei de a conduce, ca putere majoră în centrul Europei.

"Ne luăm această responsabilitate foarte în serios", a spus el pentru El País din Spania, într-un interviu acordat săptămâna trecută.

Restul Europei, care a învăţat să se concentreze mai degrabă pe acţiunile Berlinului decât pe retorica sa, nu este convinsă.

Deşi multe capitale europene îşi doresc coordonarea (şi banii) Germaniei, nu au încredere în Berlin pentru a fi la conducere. Căutarea îndârjită a Germaniei de gaze ruseşti şi căutarea sa de ani de zile a dialogului cu Moscova în faţa repetatelor transgresiuni ale preşedintelui Vladimir Putin, au răpit Berlinul de credibilitatea acestuia, mai ales în Europa Centrală şi de Est.

Premierul ceh Petr Fiala a transmis un semnal clar despre ceea ce crede despre aspiraţiile europene ale omologului său german, sărind cu totul peste discursul reper al lui Scholz de la Praga.

Germanii par la fel de frustraţi de conducerea lor ca şi restul Europei. Coaliţia dintre social-democraţii lui Scholz, Verzii şi Liber-democraţii liberali a fost în contradicţie timp de săptămâni cu privire la modul de răspuns la creşterea preţurilor la energie şi a inflaţiei.

Pachetul de 200 de miliarde de euro convenit în cele din urmă, destinat atât gospodăriilor, cât şi întreprinderilor, este remarcabil atât prin dimensiunea sa, cât şi pentru că a fost întreprins fără nicio luare în considerare a modului în care va reacţiona restul Europei.

Cu toate acestea, nu există niciun semn că Scholz dă înapoi. Social-democraţii săi sunt acum pe locul trei, la 10 puncte procentuale în spatele alianţei de centru-dreapta a creştin-democraţilor, în Sondajul de sondaje al POLITICO. Retragerea de la pachet ar însemna un dezastru politic pentru coaliţia sa.

Acest lucru sugerează că Europa este probabil să rămână puţin mai mult decât o recuzită retorică pentru Scholz, care este în funcţie de mai puţin de un an, în timp ce încearcă să-şi revigoreze averea politică internă.

Pe măsură ce întregul impact economic al războiului dintre Rusia şi Ucraina a început să se afunde în timpul verii, Scholz a început să invoce faimosul strigăt de raliu al clubului de fotbal Liverpool: "Nu vei merge niciodată singur".

Dacă s-ar putea spune acelaşi lucru şi despre cancelarul german.