ONU: În 2021, numărul persoanelor strămutate din cauza războiului, a violenţei şi a abuzurilor a ajuns la 89,3 milioane

Numărul persoanelor forţate să îşi părăsească locuinţele a crescut în fiecare an pe parcursul ultimului deceniu şi se situează la cel mai înalt nivel de la începutul înregistrărilor statistice, a transmis, joi, UNHCR, Agenţia ONU pentru refugiaţi, informează news.ro.

Potrivit datelor Agenţiei, la finalul anului 2021, numărul persoanelor strămutate din cauza războiului, a violenţei, a persecuţiilor şi a abuzurilor a ajuns la 89,3 milioane, cu mult peste dublul cifrei de acum 10 ani. Războiul din Ucraina şi alte evenimente mondiale au urcat deja cifra la peste 100 de milioane.

"Până la sfârşitul anului 2021, numărul persoanelor strămutate din cauza războiului, a violenţei, a persecuţiilor şi a abuzurilor privind drepturie omului a ajuns la 89,3 milioane, cu 8% mai mult decât în anul precedent şi cu mult peste dublul cifrei de acum 10 ani, potrivit Raportului Anual al UNHCR privind Tendinţele Globale. De atunci, invazia rusă din Ucraina - care a provocat cea mai rapidă şi una dintre cele mai mari crize de strămutare forţată de la cel de-al Doilea Război Mondial şi până în prezent - şi alte situaţii de urgenţă, din Africa până în Afganistan şi nu numai, au împins cifra peste pragul dramatic de 100 de milioane", anunţă, joi, UNHCR, într-un comunicat de presă.

"În fiecare an al ultimului deceniu, cifrele au crescut", a declarat Înaltul Reprezentant al Naţiunilor Unite pentru refugiaţi, Filippo Grandi.

"Fie comunitatea internaţională acţionează împreună pentru a lua măsuri de abordare a acestei tragedii umană, pentru a rezolva conflictele şi pentru a găsi soluţii durabile, fie această tendinţă teribilă va continua", a adăugat acesta.

Anul trecut s-a remarcat prin numărul de conflicte care au escaladat şi de conflicte noi care au izbucnit; 23 de ţări, cu o populaţie totală de 850 de milioane de locuitori, s-au confruntat cu conflicte de intensitate medie sau ridicată, potrivit Băncii Mondiale.

Între timp, penuria de alimente, inflaţia şi criza climatică se adaugă la greutăţile oamenilor, punând presiune pe răspunsul umanitar exact în timp ce perspectivele de finanţare în multe situaţii par sumbre.

"Numărul de refugiaţi a crescut în 2021 la 27,1 milioane. Sosirile au urcat în Uganda, Ciad şi Sudan, printre altele. Cei mai mulţi refugiaţi au fost, din nou, găzduiţi de ţările vecine, cu resurse puţine. Numărul solicitanţilor de azil a ajuns la 4,6 milioane, în creştere cu 11 procente. Anul trecut s-a înregistrat, de asemenea, a 15-a creştere anuală consecutivă a numărului de persoane strămutate în interiorul ţării lor aflate în conflict, ajungând la 53,2 milioane de persoane", a mai transmis Agenţia.

Potrivit sursei citate, această creştere a fost determinată de creşterea violenţei sau a conflictului în unele locuri, de exemplu Myanmar.

Conflictul din Tigray, în Etiopia, şi din alte regiuni a determinat milioane de persoane să se refugieze în interiorul ţării. Insurgenţele din Sahel au determinat noi strămutări interne, în special în Burkina Faso şi Ciad.

"În România, numărul solicitanţilor de azil a atins un nou record, între 1 ianuarie şi 31 decembrie 2021 fiind înregistrate 9.813 noi cereri, reprezentând o creştere de 17% comparativ cu numărul cererilor în 2020 (6.158). Peste două treimi din solicitanţii de azil sosiţi în 2021 provin din Afganistan (55%) şi Siria (16%), conform statisticilor provenite de la Inspectoratul General pentru Imigrări", se mai arată în comunicat.

Pe parcursul anului trecut, 1.186 persoane au primit protecţie internaţională în ţara noastră. La finele anului 2021, România găzduia 4.203 refugiaţi în timp ce numărul total al refugiaţilor care au primit protecţie în România între 1991 şi 2021 a ajuns la 11.100.

Din 2010 şi până în prezent, România- în calitate de relocare-, a primit peste 300 refugiaţi care au început o nouă viaţa aici.

"În timp ce suntem martorii unor noi şi cumplite situaţii de urgenţa privind refugiaţi, în timp ce situaţiile existente se reaprind sau au rămase nerezolvate, există şi exemple de ţări şi comunităţi care lucrează împreună, căutând soluţii pentru persoanele strămutate", a adăugat Grandi.

"Acest lucru se întâmplă în anumite locuri -de exemplu, cooperarea regională pentru repatrierea ivorienilor - dar aceste decizii importante trebuie să fie reproduse sau extinse şi în alte părţi", a mai afirmat Înaltul Reprezentant al Naţiunilor Unite pentru refugiaţi.

Şi, deşi numărul estimat al apatrizilor a crescut uşor în 2021, aproximativ 81.200 de persoane au dobândit cetăţenia sau au primit confirmarea acesteia- reprezentând cea mai mare reducere a numărului de apatrizi de la începutul campaniei IBelong a UNHCR în 2014.

Raportul UNHCR 2021 privind tendinţele globale - date cheie:

Până în mai 2022, peste 100 de milioane de persoane au fost strămutate forţat în întreaga lume, din cauza persecuţiei, a conflictelor, violenţei, încălcării drepturilor omului sau a altor evenimente grav perturbatoare pentru ordinea publică.

La sfârşitul anului 2021, cifra era de 89,3 milioane, cuprinzând:

27,1 milioane de refugiaţi

53,2 milioane de persoane strămutate în interiorul ţării

4,6 milioane de solicitanţi de azil

4,4 milioane de venezueleni strămutaţi în străinătate

La nivel global, au existat 6,1 milioane de refugiaţi, solicitanţi de azil şi migranţi în 2021 (raportat prin intermediul Platformei de coordonare pentru refugiaţi şi Migranţi din Venezuela).

Solicitanţii de azil au depus 1,4 milioane de cereri noi. Statele Unite ale Americii au fost cel mai mare beneficiar din lume al noilor cereri individuale (188.900), urmate de de Germania (148.200), Mexic (132.700), Costa Rica (108.500) şi Franţa (90,200).