ONU subliniază importanţa alertelor metereologice

Avertizarea populaţiei despre posibilitatea apariţiei unor fenomene meteo extreme a devenit foarte importantă. Sistemele de avertizare timpurie pentru catastrofe meteorologice au salvat multe vieţi, dar pierderile economice asociate acestor fenomene au crescut cu o viteză vertiginoasă, a anunţat o agenţie din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

În perioada 1970-2021, cel puţin 2 milioane de persoane şi-au pierdut vieţile din cauza fenomenelor meteorologice, climatice şi hidrologice, din care 90% în ţări în curs de dezvoltare, a precizat Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), care şi-a actualizat datele până în 2021. Iar cele 11.778 de catastrofe recenzate în această jumătate de secol au provocat, de asemenea, pierderi economice de 4.300 de miliarde de dolari. "Comunităţile cele mai vulnerabile sunt, din păcate, cele mai afectate de pericolele meteorologice, climatice şi hidrologice", a subliniat secretarul general al OMM, Petteri Taalas. OMM a subliniat totodată că îmbunătăţirea sistemelor de avertizare timpurie şi gestionarea coordonată a dezastrelor au redus considerabil numărul de victime omeneşti. Petteri Taalas a făcut o prioritate din acoperirea întregii populaţii mondiale prin aceste sisteme de avertizare timpurie, care permit populaţiilor să se pregătească, să se adăpostească sau să evacueze la timp locurile în care trăiesc. Obiectivul - susţinut şi de secretarul general al ONU - este acela de a proteja toată populaţia lumii până la sfârşitul anului 2027. OMM consideră că aceste sisteme nu numai că permit salvarea de vieţi, ci şi că randamentul lor în raport cu investiţia făcută "este cel puţin înzecit". Pentru moment, doar jumătate dintre ţări dispun de sisteme de avertizare timpurie, acoperirea fiind deosebit de slabă în Africa şi în ţările mai puţin avansate. Statele membre ale OMM, reunite într-un congres la Geneva, trebuie să aprobe iniţiativa coordonată de OMM, Biroul Naţiunilor Unite pentru prevenirea catastrofelor, Uniunea internaţională a telecomunicaţiilor şi Federaţia internaţională a societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, cu sprijinul a peste alte 20 de organisme din cadrul ONU şi al unui larg evantai de părţi participante, de la instituţii financiare şi până la reprezentanţi ai sectorului privat. Un prim grup de 30 de ţări a fost selecţionat pentru lansarea iniţiativei, în 2023. Ciclonul Mocha, care a făcut ravagii în Myanmar şi Banghladeh săptămâna trecută, este un exemplu în acest sens, a declarat Petteri Taalas. Mocha, al cărui bilanţ a ajuns la 145 de morţi potrivit juntei birmane, "a cauzat o devastare generalizată... care îi afectează cel mai mult pe cei mai săraci dintre săraci", a adăugat el. Cu toate acestea, bilanţul este mai mic decât cel al catastrofelor similare din trecut, când "Myanmar şi Bangladesh înregistrau zeci de mii sau chiar sute de mii de morţi". "Graţie sistemelor de avertizare timpurie şi gestionării dezastrelor naturale, aceste rate de mortalitate catastrofale aparţin acum, din fericire, trecutului. Alertele timpurii salvează vieţi", a adăugat Petteri Taalas. Deşi numărul deceselor a scăzut drastic, în schimb, sumele asociate pierderilor economice au crescut exploziv. Ţările bogate sunt de departe cele mai afectate din punct de vedere financiar. Doar Statele Unite au suferit pierderi de 1.700 de miliarde de dolari, reprezentând 39% din pierderile economice totale înregistrate după 1970. În schimb, în raport cu mărimea economiei, ţările cele mai sărace plătesc cel mai greu tribut, a subliniat OMM. Ţările dezvoltate deţin peste 60% din pierderile cauzate de dezastrele meteorologice, climatice şi hidrologice totale, dar în peste patru cincimi dintre cazuri, acele pierderi economice echivalează cu mai puţin de 0,1% din PIB-urile lor. Niciun dezastru natural nu a provocat pierderi economice mai mari de 3,5% din PIB-urile ţărilor dezvoltate. Prin comparaţie, în 70% din catastrofele care au lovit ţările cele mai puţin avansate din lume, pierderile au reprezentat peste 5% din PIB-urile lor.