OPINII Bitcoin s-a dat de trei ori peste cap, până la 30.000 de dolari

Aparent, un mic deranj în China. Banca centrală a atras atenţia, miercuri, faţă de riscurile folosirii plăţilor în criptomonede. Instituţiile financiare chineze nu vor mai putea să facă evaluări şi să deruleze afaceri în criptomonede. Iar pentru piaţa atât de emoţională a criptomonedelor, mişcată sus-jos de orice strănut al lui Elon Musk, asta a însemnat un bobârnac puternic. Bitcoinul a atins, miercur,i un minim intraday de 30.000 de dolari, înainte de a-şi reveni în preajma a 40.000 de dolari, iar de mână cu acesta s-au prăbuşit şi celelalte criptomonede-surori. Să nu uităm că, pe la mijlocul lui aprilie, bitcoinul trecuse de 60.000 de dolari. Apoi a venit Musk care a spus câte ceva despre blocarea plăţilor în bitcoin pentru Tesla, a mai aruncat buzduganul şi Banca Chinei şi uite cum am văzut într-o singură lună ditamai declinul. Dar, la ce să ne aşteptam din partea unui cazino? Că vom nimeri mereu culoarea verde (asociez cu verdele creşterile la bursă)?

Nu ştiu ce vor face de aici înainte bitcoinii şi criptomonedele în general. Povestea frumoasă din spatele lor pare să fie însă terminate, câtă vreme percepţia majorităţii este că avem de-a face cu o bulă speculativă şi apar tot mai multe coafeze specialiste în blockchain.

Să ne amintim în acest punct de clasicii în viaţă care au prezis creşterea bitcoin la...150.000 de dolari. Bitcoin a ajuns un rival pentru aur şi ar putea ajunge să se tranzacţioneze la 146.000 de dolari, dacă va deveni un instrument de investiţii de încredere, arată o analiză a JP Morgan scăpată "întâmplător" în presă la începutul anului. Era valoarea la care bitcoinii în circulaţie egalau valoarea aurului deţinut sub formă de monede, lingouri etc. Iar preţul bitcoin aproape s-a dublat de atunci, până când balonul să dea semne că poate fi spart cu acul reglementării mânuit de băncile centrale.

Creşterea crypto a fost tolerată pentru că reprezenta o piedică în calea inflaţiei. Banii care inundau piaţa crypto nu umflau totuşi alte active într-o perioadă în care materiile prime bat record după record. Singura modalitate de spargere a acestor bule era ridicarea dobânzii de politică monetară, un proces nu tocmai facil câtă vreme statele sunt atât de îndatorate în prezent. Ei bine, se pare că ne îndreptăm totuşi spre acel moment, inflaţia din SUA a depăşit 4%, iar băncile centrale nu mai pot evita la nesfârşit să apere preţurile din economie. Iar creşterea dobânzilor nu e bine tolerată de burse, cel mai lovite fiind activele cele mai speculate precum crypto, de pildă, dar şi anumite companii din tehnologie (să nu uităm nici de bula Tesla).

Astfel încât e foarte posibil să ne apropiem de finalul acestei bule monumentale reprezentată de monedele digitale şi să ne pregătim cu stoicism pentru următoarea (energia verde?). La nivelul la care au ajuns pieţele financiare în prezent, alimentate de banii pompaţi de băncile centrale pentru a lupta cu pandemia/criza finainciară/etc., dar care nu mai ajung la micile afaceri, ci sfârşesc în speculaţii la bursă, e nevoie permanentă de umflarea unor baloane de săpun care să pună la lucru excesul de lichiditate.