OPINII De ce plăteşte SIF 4 Muntenia chirie?

În general, oamenilor le stă bine să fie modeşti, dar modestia excesivă nu slujeşte la nimic. Aşa că nu voi fi modest şi afirm că cel mai mare semn al trecerii mele timp de aproape trei ani la FPP IV Muntenia, devenit SIF 4 Muntenia, este impunătorul sediu de pe Splai, lângă Camera de Comerţ a Româ-niei. În calitate de administrator am aprobat cumpărarea unui schelet de blocuri pentru a construi un sediu. În calitate de director executiv m-am ocupat personal de alegerea scheletului, întocmirea temei de proiectare şi desfăşurarea licitaţiei pentru execuţie şi încheierea primelor contracte de furnizări de materiale. Am ales acea clădire, care era menită a fi două scări de bloc de locuinţe, deoarece, în calitate de fost constructor şantierist 15 ani şi proiectant 10 ani, am putut alege cea mai bună soluţie. Oricine în locul meu ar fi realizat o clădire de birouri de maxim 8000 mp, care ar fi dat senzaţia de sărăcie şi sufocare. Prin soluţia pe care am impus-o proiectanţilor am mărit suprafaţa utilă la peste 10.000 mp, am obţinut birouri foarte spaţioase şi luminoase, parterul şi mezaninul şi parţial subsolul au primit din start destinaţia de bancă şi a fost utilizat ca atare, fără alte investiţii în afara mobilierului, am transformat parţial terasa într-un spaţiu utilizat pentru bufet-restaurant. În plus, am făcut achiziţia scheletului la cel mai mic preţ din tot ce a fost vândut de către Primăria Capitalei, iar execuţia a fost făcută de una dintre cele mai mari şi respectate firme de construcţii, Aedificia Carpaţi, la un preţ pentru care firma îmi reproşează şi acum că i-am păcălit. Datele privind costurile pot confirma că s-a realizat construcţia la cel mai mic preţ în echivalent dolari, care era unica valută forte atunci. Deşi după ce s-a mutat în noul sediu, SIF 4 Muntenia a făcut risipă de spaţiu în primii ani, totuşi spaţiul disponibil la închiriere putea aduce anual din chirie peste 1 milion de euro anual.

Am aflat însă de la un cititor al variantei electronice a ziarului BURSA că SIF4 Muntenia nu ar mai fi proprietar al clădirii. Am făcut investigaţiile de rigoare şi am aflat din surse autorizate că sediul SIF4 Muntenia a fost depus ca participaţie la capitalul unei societăţi comerciale ca şi aport în natură, reprezentân 69,1% partea SIF4 Muntenia, celălalt acţionar fiind se pare Avicola Bucureşti, care a adus aport ceva terenuri. Din unele informaţii neverificate , această asociere s-ar fi făcut în urmă cu circa 4 ani. Cert este că pe anul 2010 societatea în cauză a înregistrat pierderi de 17,8 milioane lei, iar pentru anul 2011 nu are date comunicate, dar nici profituri nu cred că are şi oricum, nefăcând nimic din ce şi-a propus, adică dezvoltarea unui proiest imobiliar, nu avea cum să acopere în niciun caz pierderea din 2010. Acum mai nou, s-a apucat să facă ceva schimbări la faţada clădirii, ceea ce ar putea însemna cheltuieli mai mari decât veniturile din chirii, adică în continuare pierderi. Cum un teren al Avicola care precis miroase a găinaţ, chiar dacă nu ar mai creşte în jur picior de găină şi oricum apetenţa bucureştenilor pentru traiul în afara oraşului este complet abandonată, altă soluţie decât lichidarea societăţii Valdema nu prea există. Pe terenuri nu se va lua probabil mai nimic, ce s-ar obţine prin vânzarea clădirii ar reveni numai în proporţie de 69,1% SIF 4 şi s-ar plăti atunci o chirie nu atât cât poate să o impună în prezent în calitate de acţionar majoritar ci atât cât va cere noul proporietar. Şi astfel o clădire care în vremurile bune putea valora între 25 - 30 milioane euro, toată valoarea în beneficiul SIF4 Muntenia, sau măcar 15 - 18 milioane acum, va aduce cel mult 10 - 12 milioane şi cheltuieli anuale cu chiria, în loc de venituri garantate de cel puţin 1 milion euro anual din chirii. Singurul avantaj al acestei combinaţii este acela că nişte oameni ai GFM primesc indemnizaţii de administraţie şi poate şi directori. Dacă aş fi acţionar la SIF Muntenia aş avea de ce să fiu nemulţumit. Pentru că nu mai sunt, nu pot să spun decât că mă doare sufletul de ce s-a întâmplat cu lucrarea mea de mândrie.