OPINII E bine ca listările companiilor de stat să ia o pauză de doi ani?

A făcut ceva valuri ştirea că a trecut de Parlament legea privind interdicţia vânzării companiilor de stat timp de doi pe motiv că efectele pandemiei vor reduce preţul potenţial al acestor active. Cei care s-au opus au invocat amânarea listarii Hidroelectrica şi impactul negativ asupra bursei (în special administratorii de fonduri mutuale şi de pensii sunt nemulţumiţi), renunţarea la un mecanism de finanţare prin bursă, anumite interese economice ale iniţiatorilor, etc. Aşa să fie oare?

Impactul negativ asupra bursei poate fi sintetizat prin amânarea majorării capitalizării şi creşterii lichidităţii pieţei. Nu rezultă prea bine de ce numai statul e aşteptat să contribuie la asta câtă vreme sectorul privat domină economia, dar nu se înghesuie să listeze mari jucători din retail, energie, industria alimentară, etc. Argumentul că prin amânarea listării unor companii de stat în următorii ani se pierde un mecanism de finanţare solid (obligaţiuni emise şi listate la bursă) nu prea ţine la rândul său - câte emisiuni de obligaţiuni au lansat Transgaz, Transelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica în ultimii ani? BVB nu prea are anvergură pentru mari emisiuni de obligaţiuni, să nu ne minţim prea tare. Iar Hidroelectrica e un rezervor de generare şi captare a cash-ului, de ce ar avea nevoie să se împrumute agresiv din piaţa de capital?

Pe partea avocaţilor recentei legi, pare sa aibă consistenţă argumentul că preţurile în criza coronavirus sunt un impediment în calea listarii. Nu pare să fie chiar aşa, de vreme ce pieţele mature sunt destul de apropiate acum de maximele anterioare crizei Covid-19. Sigur, nu se ştie în ce măsură vom avea sau nu un val doi al pandemiei iar ameninţarea asupra preţului activelor e reală câtă vreme nu există încă un tratament şi un vaccin. Există însă un argument nevehiculat până acum dar cât se poate de real în ceea ce priveşte amânarea oricărei listări. Marile agenţii de rating au o perspectivă negativă asupra economiei României. O mare listare precum cea a Hidroelectrica va fi afectată de această perspectivă, ar însemna că investitorii instituţionali cu un profil mai conservator vor fi tentaţi să ocolească acest IPO. Amânarea oricăror listari ale statului până când perspectiva ratingului se schimbă pare în acest context o decizie înţeleaptă. Rămâne de văzut cum se va tranşa disputa (probabil la CCR) şi, mai ales, ce argumumente suplimentare s-ar putea aduce pe partea legală

Mă întreb în final cât de bine ar fi putut să-şi vândă statul o parte dintre deţinerile sale dacă vânzarea ar fi fost condiţionată şi atunci de perspectiva bună din partea agenţiilor de rating? Banca Agricolă, Sidex, Petrom poate ar fi avut alt preţ. Să ne uităm doar la contextul în care a fost vândut BCR-ul, în momentul în care România era tigrul Europei de Est. Sigur, nevoia de bani este maximă când ratingul e minim, dar parcă autorităţile n-ar trebui să judece ca orice chivuţă din piaţa care îşi dă la amanet lucrurile de valoare când nu are bani de ţigări.