OPINII Ei se fac că ne plătesc, noi ne facem că ne bucurăm...

Arabii au un proverb foarte potrivit pentru a descrie justa politică electorală.

Acesta spune: Măgarului îi arăţi morcovul, nu i-l dai!

Principiul e simplu, înţelepciunea lui e un truism, vehiculul cu tracţiune animală avansează de mii de ani, toată lumea a priceput sensul, mai puţin măgarul.

Cred că de-aia n-au încredere arabii în democraţie. E poate mai bine, mai onorabil, să te ameninţe onest un dictator decât să te prostească absurd un cârmaci pe care l-ai votat, aşa cum ţi-a poruncit inima, iar creierul n-a catadicsit s-o contrazică.

E vară. Vara, la noi, nu se întâmplă nimic. Lenea încremeneşte fluxul de ştiri, dând câte un zoom din timp în timp pe mondenităţi şi terorism. Vara nu se întâmplă nimic. Cu excepţia anilor electorali.

2016 e an electoral. Politicienii trebuie să se înjure reciproc, măcar în regim de avarie, şi să arate cu index acuzator apocalipsa spre care ne îndreaptă "ceilalţi".

Teama nu e un imbold suficient ca să-i facă pe cetăţenii care încă votează să alerge la soroc la urne. E nevoie şi de promisiuni. Aşa că drapelul marelui morcov trebuie unduit energic deasupra plebei. Toate marile case politice împărtăşesc aceeaşi heraldică rădăcinoasă.

Din morcov, ca dintr-un corn al Amalteei, se revarsă iluzia potenţialei bunăstări generale, echidistantă ca orizontul, dar pe care poporul nu se satură s-o amuşineze frenetic.

Răsfoiesc presa economică. Aflu dintr-un prestigios cotidian economic că piaţa imobiliară stă să bubuie, să expandeze în întreg arealul carpatin. Din ultimul rând al articolului înţeleg că 90% din tranzacţii depind de un credit. Din alt articol, în aceeaşi pagină, aflu că numita creditare se restrânge drastic, invers proporţional cu piaţa de real estate pe care o determină şi care creşte.

Nu mă descurajez cu una, cu două, şi trec mai departe, de la propaganda speculanţilor imobiliari la sectorul publicităţii mascate de partid şi de Stat, şi citesc:

"Se depun cererile pentru fonduri UE de 25.000 - 200.000 Euro, pentru micile afaceri. Cum se accesează.

Românii care fac mici afaceri, în mediul urban, în domenii variate, de la confecţii sau construcţii până la software, pot accesa fonduri europene între 25.000 de euro şi 200.000 de euro, destinate microîntreprinderilor, în cadrul liniei de finanţare 2.1 A, din Programul Operaţional Regional 2014-2020.

Proiectele şi cererile de finanţare pot fi depuse începând de miercuri, 27 iulie 2016, ora 12.00 (ora României), sesiunea de depunere rămânând deschisă până pe 27 ianuarie 2017, ora 12.00, oficial.

Proiectele trebuie, însă, depuse în perioada 27 iulie - 27 septembrie 2016, pentru a fi siguri că bugetul nu este epuizat".

Aha, ca pe vremea lui Nea Nicu, Gostat-ul e deschis până la orele 18, dar mai bine punem sacoşele la coadă, că puii se termină oricum la maxim 10.

Adică cum? Se analizează cronologic şi, dacă se constată că toate aplicaţiile analizate sunt eligibile, restul se aruncă la coş?!? Nu era etic şi normal să se parcurgă tot ce s-a depus şi să se stabilească ulterior nişte criterii obiective de departajare?

Am citit documentaţia, foarte stufoasă. Am avut nevoie de 3 ore şi 17 minute, după ceas. Sincer nu cunosc nicio firmă eligibilă. Nici măcar nu-mi imaginez.

Nu cred că cineva poate întocmi un dosar eligibil în două luni, şi alea de vară.

Numai poate cineva care a cunoscut criteriile de eligibilitate cu mult timp înainte de publicarea anunţului.

Eu cred că, fie nu se absorb banii ăştia, sute de milioane, sau se absorb de nişte întreprinzători mici cu relaţii mari.

Dar îmi inhib negativismul şi merg mai departe...

"Statul vrea sa dea 20 de milioane de euro, din fonduri europene şi din bani naţionali, unor întreprinderi care să nu urmărească în principal profitul" (...)

Prin linia de finanţare "Solidar", care urmează să fie deschisă, în perioada 1-30 septembrie 2016, în cadrul Programului Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020, statul va oferi sume nerambursabile de 50.000-100.000 de euro aşa-numitelor întreprinderi de economie socială.

Acestea sunt cele care ar contribui la "rezolvarea unor probleme sociale sau ale unei comunităţi" - potrivit MFE.

"În cadrul proiectului, aceste întreprinderi nu vor fi nevoite să vină cu contribuţie proprie.

Bugetul total al schemei de finanţare va fi de 20 de milioane de euro, din care 17 milioane euro din fonduri europene şi 3 milioane de euro, cofinanţări naţionale".(...)

"Întreprinderile de economie socială pot fi cooperative, fundaţii, federaţii sau alte entităţi care derulează activităţi de economie socială.

Economia socială reprezintă «ansamblul activităţilor organizate independent de sectorul public (!), al căror scop este să servească interesul general, interesele unei colectivităţi şi/sau interesele personale nepatrimoniale, prin creşterea gradului de ocupare a persoanelor aparţinând grupului vulnerabil şi/sau producerea şi furnizarea de bunuri, prestarea de servicii şi/sau execuţia de lucrări» - potrivit legii 219/2015.

Economia socială are la bază iniţiativa privată, voluntară şi solidară, cu un grad ridicat de autonomie şi responsabilitate, precum şi distribuirea limitată a profitului către asociaţi"(...)

Concret, aceşti bani europeni vor putea fi ceruţi de entităţi de economie socială existente, organizate într-una din următoarele forme juridice:

1. societate cooperativă de gradul I, care funcţionează în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată;

2. cooperativă de credit, care funcţionează în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

3. asociaţie sau fundaţie, care funcţionează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

4. case de ajutor reciproc ale salariaţilor, care funcţionează în baza Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor şi al uniunilor acestora, republicată;

5. case de ajutor reciproc ale pensionarilor, care sunt înfiinţate şi funcţionează în baza Legii nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, cu modificările şi completările ulterioare;

6. federaţie sau uniune a persoanelor juridice de la 1-5;

7. orice altă categorie de persoană juridică atestată ca întreprindere socială.

(...)

Conform documentului scos în dezbatere publică, practicile propuse de întreprinderi vor fi apreciate ca inovaţii sociale în măsura în care:

1. răspund unei probleme sociale sau unei nevoi sociale nesatisfăcute (sunt foarte multe nevoi sociale nesatisfăcute şi se cunosc vinovaţii, dar nu găsesc "napalm" între decontabile);

2. sunt o soluţie la respectiva problemă socială;

3. activităţile sau produsele/serviciile furnizate au cel puţin un aspect inovativ - o schimbare de proces, de produs, o schimbare organizaţională care, chiar dacă nu sunt absolut noi, sunt percepute ca noi în contextul în care sunt aplicate;

4. au potenţialul de a produce schimbare socială, o schimbare structurală culturală, normativă sau regulatoare a societăţii. (de ex. nu putem vorbi despre inovaţie atunci când este introdus un nou tip de formular sau când este introdusă o nouă procedură de înregistrare a beneficiarilor unui serviciu);

6. produc un beneficiu pentru grupuri de indivizi (Partidele produc beneficii pentru grupuri de indivizi!), comunităţi, societate în ansamblu, nu pentru indivizi particulari - inovaţia socială nu este produsă cu scopul de a satisface nevoile unui individ anume sau ale grupului sau de provenienţă, ci are un impact dincolo de acesta, la un nivel macro.

Grupul ţintă - adică beneficiarii banilor europeni şi de la stat - va fi format din persoanele din întreprinderile sociale existente:

- Personal angajat;

- Membri care fac parte din întreprinderile de economie socială conform actelor de organizare şi funcţionare;

- Voluntari (cu contract de voluntariat).

(...)

În primul rând, cu banii europeni şi de la stat, întreprinderile de economie socială solicitante îşi pot acoperi cheltuieli cu salarii şi contribuţii la asigurări sociale (Superb! Bani de afară pentru privat care se duc în Bugetul consolidat de Stat!) , dar şi altele, cum ar fi:

- deplasări cu taxiul, pentru proiect,

- diurne,

- consumabile

- servicii de telefonie, poştă

- întreţinere şi reparaţii echipamente şi maşini

- închiriere de sedii, maşini

- rate leasing maşini, echipamente

- construcţie şi reabilitare de clădiri (Nota: Exact daraverile alea care se pot plăti şi utiliza în beneficiu personal)!

(...)

Ministerul Fondurilor Europene aşteaptă recomandările pe marginea ghidului "Solidar", până la data de 10 august 2016, pe adresa: solidar@fonduri-ue.ro. Depunerea de proiecte este programată pentru perioada 1 septembrie - 30 septembrie 2016."

Documentaţia e la fel de stufoasă. Termenul pentru recomandări e de zece zile, în asta constă dezbaterea publică. Putea, la fel de bine, să fie de zece minute.

N-am înţeles multe lucruri, deşi, în general, pricep repede.

Nici cum se poate lucra privat independent de sectorul public în termenii daţi. Fără o minimă cooperare, fără o interferenţă cu sectorul public, poţi fi filantrop, Zorro, erou civilizator, Moş Crăciun, poţi face orice, numai economie socială nu... Nici cum un voluntar poate fi beneficiar, nici de ce o cooperativă de credit (o bancă populară?) reprezintă economie socială (aşa, şi o casă de amanet poate cere bani nerambursabili, ca să nu mai ia camătă!), nici cum poate o entitate privată să producă o "schimbare socială" (adică aşa, ca o revoluţie?!?).

Mi-a plăcut în mod deosebit fraza "o schimbare de proces, de produs, o schimbare organizaţională care, chiar dacă nu sunt absolut noi, sunt percepute ca noi în contextul în care sunt aplicate". Exact ca hainele second hand, maşinile de ocazie şi ciorapii murdari întorşi pe dos la fiecare două săptămâni!

O ultimă întrebare... Ce impact poate avea năzbâtia asta?!? La modul ideal, vor fi subvenţionate între 200 şi 400 de entităţi, cu un total de 20 de milioane. Dacă toate entităţile alese se află în aceeaşi comună sau în blocuri vecine în Titan sau Berceni, atunci s-ar putea să existe oarecare rezultat vizibil pe plan social. Dacă nu...

În comparaţie, se preconizează ca Statul Român să aloce suma de 4 miliarde de euro pentru Euro 2020, ca să renoveze trei stadioane... Ăsta impact social! Nu ştiu cine a avut ideea, dar ştiu că va câştiga alegerile din acel an.