OPINII Paradoxul tunelului

Am avut ocazia să iau cunoştinţă de ceea ce reprezintă o societate exotică. Societatea se numeşte "Elars" şi este din Rîmnicul Sărat. Se ocupă cu fabricarea de elemente de asamblare din gama M 2 - M 6, adică şuruburi, piuliţe şi papuci pentru conductori. Are un capital social de 11.074.951 mii lei, şi capital propriu de 17.166.334 mii lei, în creştere cu 10,5% faţă de 2003. În anul 2004 a avut o cifră de afaceri de 39.452.547 mii lei şi venituri totale de 41.738.533 mii lei, mai mici decît în 2003 cu circa 1 miliard, dar a realizat un profit net de 3.117.029 mii lei, cu 657.306 mii lei mai mare decît în anul 2003.

Avînd în vedere concurenţa extrem de mare a micilor producători, chiar pe plan local unii foşti salariaţi, care au cheltuieli de regie mult mai mici, se poate afirma că realizările sînt remarcabile. Societatea va acorda celor aproape 2.700 acţionari dividende de circa 100 lei pe acţiunea cu valoare nominală de 1.000 lei. Creşterea deosebită a performanţelor economice s-a produs mai ales după ce SIF 5 Oltenia a devenit acţionar majoritar cu aproape 74% din acţiuni.

Ceea ce m-a frapat însă este faptul că nu s-au mai înregistrat tranzacţii cu acţiuni ELAR din anul 2001. Ultima tranzacţie s-a realizat la preţul de 2.500 lei pe acţiune. Numai că atunci valoarea nominală a acţiunilor era de 25.000 lei, ceea ce înseamnă că tranzacţia s-a făcut la 10% din valoarea nominală. Este drept că în anul 2001 piaţa de capital a consemnat cei mai mici indici bursieri, atît pe Bursă, cît şi pe Rasdaq. Dacă în 2001 cotaţiile ferme ale formatorilor de piaţă se puteau modifica după fiecare tranzacţie în termen de un minut cu 10%, în cursul unei zile preţul putînd scădea sau creşte de cîteva ori. Între timp s-a introdus regula tunelului, fapt care face ca să nu se poată oferta cu mai mult sau mai puţin de 15%, 20% sau 25% faţă de închiderea precedentă. Cum această regulă s-a introdus înainte ca valoarea nominală a acţiunilor ELAR să fie redusă prin splitarea lor de la 25.000 la 1.000 lei, ne aflăm în situaţia paradoxală că nu se mai pot face niciun fel de tranzacţii. În marja tunelului de 1.875 lei - 3.125 lei, nici un cumpărător nu se aventurează. Cei sau cel care cumpăra în 2001 acţiuni cu 2.500 lei, s-a afişat cu un preţ informativ de 100 lei, reprezentînd 10% din valoarea nominală, aşa cum se înregistrase la ultima tranzacţie din 2001. La acest preţ, evident că nici unul dintre cei peste 2600 cuponari nu sînt interesaţi să vîndă, preţul pe care l-ar încasa fiind mai mic decît dividendul de încasat. Dar nici cumpărători la 1.875 nu se vor găsi niciodată. Căci o acţiune care aduce un cîştig anual de 100 lei pe acţiune, nu se poate cumpăra la un preţ mult mai mare decît valoarea nominală. Pentru ieşirea din această criză nu există decît un singur remediu. Piaţa să fie lăsată liberă pînă se va înregistra o primă tranzacţie, după care să intre sub incidenţa regulii tunelului. Căci această situaţie specială face imposibilă tranzacţia cu acţiuni ELAR. Bursa are remediu la situaţiile de după data de înregistrare cînd datorită dispariţiei drepturilor conferite acţionarilor prin hotărîrile AGA, lăsînd liberă tranzacţionarea pentru a se ajunge la un preţ de echilibru, după care aplică regula tunelului de plus - minus 15%. Nu am cercetat, dar dacă la ELARS a apărut această situaţie specială, nu este exclus să mai fie cazuri similare care îşi aşteaptă rezolvarea.