OPINII Pe când un proiect pilot "Informare acasă! Siguranţă acasă!"?

În timp ce firmele din construcţii sunt nevoite să facă eforturi pentru a găsi forţă de muncă pentru lucrările aflate în execuţie sau planificate, în timp ce criza forţei de muncă pe şantiere nu mai e de mult timp doar o previziune sumbră şi riscă să compromită investiţii majore, Guvernul îşi continuă eforturile în "golirea" României de personal calificat şi necalificat.

Ultimul proiect pilot, intitulat "Informare acasă! Siguranţă în lume!", derulat sub forma unei campanii de informare destinată românilor care doresc să muncească, să studieze şi să locuiască în străinătate, a început deja în judeţele Botoşani, Suceava şi Neamţ şi va continua şi în alte regiuni ale ţării. Ca şi când în judeţele cele mai afectate de plecarea forţei de muncă spre alte state UE cei rămaşi au nevoie de programe de convingere şi sprijin pentru a urma tendinţa, campania vine în întâmpinarea celor nesiguri. Cu o amplă susţinere - campania fiind derulată de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni în parteneriat cu Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi autorităţi locale - sub pretextul unei informări juste, credem că această campanie va fi un real "succes", probabil până la sfârşitul anului vom asista la o creştere a numărului celor care vor părăsi România.

Susţinem şi noi informarea, înţelegem că Directiva privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Comunităţii trebuie respectată şi suntem de acord pe deplin că este dreptul fiecărui cetăţean de a decide unde să trăiască şi să lucreze. În prezent cei care aleg să plece au suficiente posibilităţi de informare. Până aici putem vorbi de consens. Dar credem că cel puţin tot atâta efort ar trebui depus pentru a convinge românii să rămână în ţară, să se specializeze, să trăiască şi să muncească aici, acasă.

Oriunde ne uităm, în presă, la televiziuni, în legislaţie nu vedem decât eforturile de a împinge absolvenţii de studii medii, superioare sau şomerii de a pleca din ţară, de a le prezenta "vest-ul" ca "pământul făgăduinţei", iar cei care aleg să rămână acasă sunt doar nişte "rara avis".

Unde se poziţionează Guvernul României faţă de acest exod? Realizează oare că mare parte a declinului demografic se datorează migraţiei? Contabiliează oare pierderea pe care o înregistrează statul român cu fiecare tânăr care, după finalizarea studiilor, alege să plece în afara graniţelor? Statul Român este un investitor stângaci, fiindcă investeşte 10.000 de euro pentru fiecare tânăr absolvent la nivelul preuniversitar şi aproximativ 13.000 de euro pentru absolvenţii care urmează studii superioare, iar apoi face lobby pentru ca aceştia să lucreze în alte ţări UE. Astfel, nu numai că îşi pierde investiţia cu cheltuielile legate de educaţie, dar pierde şi taxele şi impozitele pe care aceşti tineri le-ar plăti către stat dacă ar rămâne şi ar munci în România. Ţările de destinaţie utilizează migraţia internaţională ca un instrument de remediere a propriei pieţe a forţei de muncă, dar România nu cunoaşte să aibă vreo strategie similară, de atragere a forţei de muncă din ţări non-UE.

În sfera construcţiilor, deficitul de forţă de muncă este mare şi, odată cu implementarea proiectelor de investiţii pe fonduri UE, acesta va deveni o problemă gravă.

Nu credem că soluţia pentru România este să avem o ţară de bugetari, în care investiţiile să se realizeze cu firme străine şi români plecaţi, angajaţi de aceştia, nu credem că Guvernul trebuie să ducă o politică de încurajare a populaţiei de a-şi căuta de lucru în afara graniţelor. Dimpotrivă, ar trebui să schimbe direcţia şi să atragă românii să se întoarcă sau măcar să nu mai plece.

Aşadar, pe când un proiect în interesul României? Pe când un proiect pilot intitulat, de ce nu, "Informare acasă! Siguranţă acasă!"?